De mai bine de un an și jumătate auzim și citim știri despre această sperietoare numită inflație care practic ne stoarce din ce în ce mai mulți bani pentru aceleași bunuri și același stil de viata. Așa că în mintea mea au apărut următoarele întrebări:

– Unde s-a greșit de avem inflație așa mare?

– Oare creșterea dobânzii cheie de către băncile centrale este singurul mod de a lupta contra inflației sau se greșește și aici?

Prima greșeală:

Hai să vedem care este contextul și să ne întoarcem în urmă cu 3 ani în martie 2020. Avem o pandemie la început, lockdown peste tot, iar guvernele încep să promita pachete de trilioane de dolari pentru a ajuta companiile să supraviețuiasca, pentru a plăti șomajul tehnic sau chiar pentru a oferi bani cash cetățenilor (vezi SUA unde fiecare cetățean a primit în jur de 1800$ bani de buzunar). Donald Trump a aprobat un pachet de 2.3 trilioane de dolari în 2020 iar Joe Biden unul de 1.9 trilioane de dolari in 2021, ambele ca ajutor pentru Covid. Nu mai vorbesc de ajutoarele din Europa în valoare de peste 3 trilioane de euro. Bani produși din pix! Dobânziele cheie au fost reduse aproape de zero atât în SUA cât și în Uniunea Europeana, lucru care a înlesnit accesul la bani ieftini dar care a facilitat și mai mult inflația.

Mai pe înțelesul tuturor, pentru câteva luni de lockdown, SUA au pus tiparnița de bani în funcțiune aruncând bani în economie ca din elicopter. Păi oare liderii nu știau că dacă crești din pix cantitatea de bani din economie, fără a aduce plus valoare reală, acest lucru va duce la inflație? Și asta nu a fost de ajuns, în februarie 2022 Rusia invadează Ucraina, război care duce la creșterea prețurilor în sectorul energetic deci alimentarea și mai mult a inflației.

Acum, întrebarea mea este, pentru 3-4 luni de lockdown și pentru o posibilă mică recesiune la momentul respectiv, e bine acum că ne vom chinui ani cu prețuri mult mai mari, rate la bănci cu peste 70% mai mari și un standard de viață mai scăzut? Acum titlurile de stat în România au dobânda de 9%, înainte de 2022 aveau 2%. Este normal ca guvernele să se împrumute cu peste 9% dobândă, dobândă care va fi plătită evident din banii noștri, ai contribuabililor? S-au aruncat bani din elicopter în 2020 pentru a salva o recesiune, dar pentru a crea o alta 3 ani mai târziu. Economia este pe punctul de a intra în recesiune (vezi deja falimentul unor mar bănci din SUA cum e Silicon Valley Bank). Dobânzile cheie mai mari înseamnă că încep să sufere companiile supra îndatorate care au profituri din ce în ce mai mici. Asta înseamnă mult mai puțini bani pentru a se extinde ceea ce înseamnă mult mai puține locuri noi de muncă. Deci șomaj în creștere.

Din punct de vedere al consumatorului, prețuri mai mari înseamnă consum mai mic, deci încasări și profituri mai mici pentru companii, deci posibilități mai puține de a crea locuri de muncă dar în schimb teama ridicată a firmelor de o eventuală recesiune (giganții high-tech Apple, Microsoft, Facebook, Amazon au dat afară deja zeci de mii de aganjați), deci șomaj în creștere.

A doua greșeală:

Ce soluție au băncile centrale pentru combaterea inflației? Se pare că doar creșterea dobânzii de referință este singura armă folosită împotriva inflației, dar eu cred că există o alternativa mult mai bună! Dobânzi mai mari înseamnă bani mai scumpi deci bani mai puțini in piata, deci cerere mai mică ceea ce oprește creșterea prețurilor.

Ce impact are crestere dobânzii cheie? Dobânda cheie a urcat abrupt în SUA de la puțin peste 0 la aproape 5, în Romania de la 1.75 la 7!!! Avem mai bine de un an și jumătate de când economia suferă din cauza inflației. Porbabil mai urmează o luptă de încă 1-2 ani. Omul de rând se duce la supermarket și constată că prețurile cresc le fiecare câteva săptămâni. Cei care au credite cu dobânzi variable se chinuie cu rate din ce în ce mai mari. Unele familii au ajuns chiar în punctul de a-și pierde casele pentru că o rată care acum 2 ani reprezenta 40% din venitul lunar, acum, după creșterea dobânzilor, rata s-a mărit chiar cu peste 70% devenind o povară mult prea mare pentru multe familii care sunt supra îndatorate și care se văd nevoite să-și dea tot venitul lunar pe ratele la bănci.

La nivel guvernamental, statele se împrumtă la dobânzi din ce în ce mai mari. Păi în România a crescut dobânda cheie de la 1.75 în decembrie 2021, la 7 ianuarie 2023. Statul roman emite acum titluri de stat cu dobândă de 9%! Cine va plăti aceste dobânzi colosale? Evident că dobânzile vor fi plătite din banii noștri, ai contribuabililor, de buni plătitori ce suntem de taxe și impozite! Dar totuși, de ce statul român trebuie să se împrumute emițând titluri de stat cu dobânzi de 9% când ar putea să o faca la 2%? Oare BNR-ul nu vede asta? Este valabil și pentru economiile din țările dezvoltate. De ce omul de rând trebuie să se chinuie cu rate la banci cu peste 70% mai mari? Băncile centrale oare nu văd asta? Oare nu are inflația un preț prea mare de plătit? Până unde va merge politica monetara restrictivă a băncilor centrale?

Dobânzile în creștere afectează investițiile existente ale băncilor în titluri de stat și obligațiuni cu dobânzi mici și scadențe îndepărtate. Pe scurt, dacă o bancă vrea să răscumpere titluri de stat purtătoare de dobândă mică când în piață există titluri de stat purtătoare de dobândă mult mai mare, atunci acele titluri de stat se devalorizează cu zeci de procente, cine ar vrea să cumpere titluri de stat cu 2% dobândă când în prezent se emit titluri de stat cu 9%? Acest lucru a dus la colapsul băncilor Silicon Valley Bank, Signature Bank, Silvergate, care au fost nevoite să vândă în pierdere mare titlurile de stat deținute, din lipsă de lichidități. Vezi detalii în acest articol https://alexnicolita.ro/2023/03/24/falimentul-silicon-valley-bank-pe-intelesul-tuturor/

Deci se pare că nu e prea sănătoasă creșterea dobânzii cheie, nori negri se adună asupra sistemului bancar și posibil ca alte sectoare ale economiei să aibă în curând aceeași soartă.

Acum, dacă nu putem da timpul înapoi să corectăm greșelile din vremea Covid, să vedem ce putem face acum.

Soluția alternativă

Oare creșterea dobânzilor de referință este singurul mod de a lupta contra inflației? Eu cred că băncile centrale au o abordare greșită. De ce crești dobânda de referință și obligi firmele care erau deja îndatorate să plătească rate din ce în ce mai mari, în loc să folosească banii care se duc acum pe dobânzi pentru a crea locuri noi de munca? De ce îi obligi pe cei care au credite mai vechi cu dobândă variabilă să plătească rate din ce în ce mai mari? De ce trebuie guvernele să se împrumute cu niște dobânzi ridicol de mari?

Părerea mea este că ar trebui oprită creșterea dobânzii cheie iar în schimb ar trebui restricționată creditarea! Banii noi care apar în economie sunt cei care produc inflație, nu împrumuturile existente. Populația care ia credite stimulează cererea de produse și prin urmare prețul reacționeaza la cerere și crește! Dacă restricționezi creditarea limitezi si creșterea prețurilor!

Dar ce vor face companiile care au nevoie de bani dacă se limitează creditarea? În sectorul privat, împrumuturile bancare nu reprezintă singura sursă de finanțare. Companiile pot emite obligațiuni sau pot face o ofertă publică de acțiuni pentru a atrage capital, lucru care stimulează bursele. În schimb, donbânzile cheie în creștere distrug randamentul acțiunilor si al indicilor bursieri.

Creșterea dobânzii de referință exacerbează inflația! Doar constrângerea creditelor fără creșterea dobânzii de referință poate reduce inflația!

Ce fac investitorii deștepți când avem dobânzi mari dar când împrumuturile sunt în continuare disponibile?

Cererea trebuie să fie redusă făcând împrumuturile mult mai greu de obținut! Politica băncilor centrale alimentează inflația în momentul de față! Investitorii deștepți continuă să împrumute bani chiar și cu dobânzi așa mari pentru a cumpăra active, pentru că împrumuturile cu dobândă mai mică decât rata inflației reprezintă “bani gratis”. De exemplu, în România are sens în continuare să iei un credit ipotecar cu dobândă de 8% când inflația este de 16%! Practic plătești dobândă pentru niște bani care se devalorizează de doua ori mai repede!

Așa că, domnule Jerome Powell (Federal Reserve Bank), domnule Mugur Isarescu (BNR) și doamna Christine Legarde (BCE), opriți creșterea dobânzii cheie iar in schimb limitați accesul la credite!

Te invit să te abonezi pentru a primi cele mai recente articole pe e-mail !