Deficitul bugetar reprezintă situația în care cheltuielile unui guvern depășesc veniturile sale într-o anumită perioadă de timp (de obicei un an). Cu alte cuvinte, statul cheltuie mai mult decât încasează din taxe, impozite și alte surse de venit.
Pentru a acoperi acest deficit, guvernul trebuie să se împrumute, de obicei prin emiterea de titluri de stat. Deficitul bugetar este exprimat adesea ca procent din PIB (Produsul Intern Brut), ceea ce ajută la compararea între țări sau perioade diferite.
Să presupunem că un guvern are următoarele venituri și cheltuieli într-un an:
- Venituri totale: 100 miliarde lei (din taxe, impozite, etc.)
- Cheltuieli totale: 120 miliarde lei (salarii, pensii, investiții, etc.)
Deficitul bugetar va fi:
120 miliarde lei (cheltuieli) – 100 miliarde lei (venituri) = 20 miliarde lei
Asta înseamnă că guvernul trebuie să împrumute 20 miliarde lei ca să poată acoperi diferența.
Dacă PIB-ul țării este de 1.000 miliarde lei, atunci deficitul bugetar este:
(20 / 1.000) × 100 = 2% din PIB
Ce înseamnă un deficit bugetar mai mare?
Un deficit bugetar mare, mai ales dacă este constant în timp, poate avea mai multe consecințe negative:
- Creșterea datoriei publice: Guvernul trebuie să se împrumute mai mult, ceea ce duce la acumularea de datorii. Pe termen lung, asta înseamnă mai mulți bani cheltuiți doar pentru plata dobânzilor.
- Costuri mai mari de împrumut: Dacă investitorii cred că statul devine prea îndatorat, vor cere dobânzi mai mari pentru a-i împrumuta bani, ceea ce face finanțarea deficitului și mai scumpă.
- Inflație: Dacă guvernul „acoperă” deficitul prin tipărirea de bani (nu doar prin împrumut), asta poate duce la creșterea prețurilor.
- Scăderea încrederii în economie: Un deficit mare poate reduce încrederea investitorilor și agențiilor de rating în economia unei țări, afectând investițiile și cursul de schimb al monedei.
- Presiune pentru tăieri bugetare sau creșteri de taxe: Pe termen lung, guvernul va trebui fie să reducă cheltuielile, fie să crească taxele pentru a-și echilibra bugetul.
Totuși, în anumite condiții (de exemplu, în perioade de criză economică), un deficit bugetar poate fi justificat pentru a stimula economia.
Cum diferă deficitul bugetar de datoria publică?
Deficitul bugetar și datoria publică sunt legate, dar nu înseamnă același lucru:
- Deficitul bugetar este diferența anuală dintre cheltuielile și veniturile statului. E ca și cum ai spune: „Anul acesta am cheltuit mai mult decât am câștigat”.
- Datoria publică este totalul tuturor împrumuturilor acumulate de-a lungul timpului pentru a acoperi deficitele din anii trecuți. E ca și cum ai aduna toate creditele luate în anii anteriori și încă neachitate.
Un exemplu simplu:
- În 2023, statul are un deficit de 10 miliarde lei → se împrumută cu 10 miliarde.
- În 2024, mai are un deficit de 15 miliarde lei → se împrumută din nou.
- Datoria publică totală la finalul lui 2024 este 10 + 15 = 25 miliarde lei (presupunând că nu a returnat nimic între timp).
Așadar:
- Deficit = cât se împrumută statul într-un an
- Datorie publică = cât a acumulat în total până acum
Deficitul bugetar al României 2015-2024
Așa cum vedem pe grafic, deficitul bugetar al Romaniei a ajuns la 9.3% din PIB la final de 2024! Statul intră încet în faliment pentru că nu mai poate să-și plătească datoriile! Așa se explică ordonanțele de urgență pe care le vedem venind una după alta, pentru a reduce deficitul bugetar și a restabili bunăstarea poporului român.
Datoria publică cumulată până în prezent
România se află la circa 55,8 % din PIB la finalul primului trimestru din 2025.
· România este sub media UE, care este de aproximativ 81,8 % din PIB
Comparativ cu alte state UE
- Cele mai îndatorate: Grecia (152,5 %), Italia (137,9 %), Franța (114,1 %), Belgia (106,8 %), Spania (103,5 %)
- Cele mai puțin îndatorate: Bulgaria (23,9 %), Estonia (24,1 %), Luxemburg (26,1 %), Danemarca (29,9 %)
În context global
- Țări dezvoltate precum Japonia au niveluri extreme de îndatorare — peste 230 % din PIB —, dar în contexte economice și financiare foarte diferite
Concluzie
- Datoria publică României este moderată comparativ cu media UE și semnificativ mai scăzută decât în țări precum Grecia, Italia sau Franța.
- Totuși, datorita creșterii rapide, România riscă să se apropie în curând de niveluri mai îngrijorătoare, dacă nu își ajustează politicile fiscale.
- Pentru a continua să mențină datoria sub control, este esențială disciplina fiscală — reducerea deficitului, absorbția eficientă a fondurilor UE și direcționarea împrumuturilor spre investiții cu impact pe termen lung.
Abonează-te pentru a primi cele mai noi articole pe e-mail:
[…] Am văzut cum în ultimii ani salariile în sectorul bugetar și pensiile au fost crescute din pix, nejustificat față de o creștere economică reală mult mai lentă. Când faci așa ceva, stimulezi consumul dar creezi inflație și crești deificitul bugetar al țării. Prea muți bani împrumtați pentru plata pensiilor și salariilor și prea puțini pentru investiții! Guvernanții și-au fidelizat alegătorii însă ne-au adus unde suntem acum și suferim cu toții consecințele șirului de ordononanțe recente pentru reducere deficitului bugetar. Vezi și articol -> „Deficitul bugetar pe înțelesul tuturor” […]