În acest articol voi vorbi despre un circuit interesant în apropierea Sibiului pe care l-am facut în această vară. Traseul propus este: Sibiu – Râpa Roșie – Câlnic (biserica și cetatea) – Mărtinie (Păstrăvăria lui Mitică) – Jina – Cristian și înapoi la Sibiu. Traseul are 172 Km și poate fi parcurs în aproximativ 3h și 20 minute. Luând în calcul timpul pe care îl petreci la fiecare punct de inters ar trebui să-ți rezervi o zi întreagă pentru această aventură.
Așa arată circuitul pe hartă
Voi prezenta traseul pe scurt iar în final voi da detalii despre fiecare loc în parte.
Pornești din Sibiu pe autoastrada A1 și mergi până la Sebeș unde de la ieșirea de pe autostradă mai ai doar câțiva kilometri până la monumentul natural denumit Râpa Roșie. La Râpa Roșie (care se mai numește și Micul Canion al României) se poate vedea o rezervație naturală geologică unică în România asemănătoare cu Marele Canion din Statele Unite, însă de dimensiuni mult mai mici.
Tot în apropiere de Sebeș se află satul Câlnic (de origine săsească atestat încă din anul 1269) unde te așteaptă o biserică fortificată și o cetate extrem de frumaosă, construite în secolul XIII. Urcă în unul din turnuri (donjonul) și admiră de sus frumusețea localității și a dealurilor transilvănene.
De la Câlnic îndreapta-te spre Transalpina și fă un popas la Mărtinie unde poți mânca un delicios păstrăv proaspăt la “Păstrăvăria lui Mitica”. L-am testat și eu și nu ai ce să greșești.
De la Mărtinie mai mergi câțiva kilometri pe Transalpina ( DN 67C ) iar apoi cotește la stânga pe DJ 106E. Drumul te va duce printr-un peisaj pitoresc prin satele Jina și Poiana Sibiului. Oprește-te pe drum în cateva puncte cu vedere panoramică pentru a face poze.
Continuă pe DJ 106E până la drumul European E81 unde faci dreapta. Înainte să ajungi la Sibiu, fă un popas la Cristian ca să vizitezi renumita bisierică fortificată.
Ce poți vedea și ce poți face la fiecare atracție de pe traseu.
Râpa Roșie
O rezervaţie naturală unică în ţară, denumită popular şi ”Micul Canion al României” se află la doar 3 km de oraşul Sebeş, în judeţul Alba. Râpa Roşie este o rezervaţie naturală, geologică, formată în argilă roşie, veche de 60 de milioane de ani. În arealul acesteia au fost descoperite fosile ale unor dinozauri.
La rezervația complexă Râpa Roșie găsești o floră particulară cu multe elemente rare și endemice. Din punct de vedere geologic există formațiuni specifice de eroziune și șiroire care dau peisajului un aspect impozant.
Este singura rezervaţie de acest gen din România, formaţiunile sale putând fi comparate cu cele întâlnite în Marele Canion al fluviului Colorado din SUA. Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriaşe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane şi piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele).
Vezi o prezentare video a Râpei Roșii in filmulețul de mai jos:
Cetatea Câlnic
Construită iniţial la mijlocul anilor 1200 ca reşedinţă pentru greavul sas Chyl de Kelling, cel care a dat şi numele satului, cetatea din Câlnic a fost concepută cu un turn-donjon masiv, folosit ca locuinţă, înconjurat cu ziduri ce formau o incintă ovală, cu un turn spre Sud şi un turn de poartă pe latura nordică. Sistemul de apărare era întregit de un şanţ cu apă ce înconjura cetatea.
Spre deosebire de alte cetăți, fortăreața nu domină împrejurimile de la înălțimea unei coline, ci se situează într-un punct de joasă altitudine, în imediata apropiere a pârâului Câlnic.
Cetatea, așa cum poate fi observată astăzi, este constituită din două rânduri de ziduri (incinte) cu traseu oval, dispuse concentric și întărite cu elemente de flancare: două turnuri și un bastion. Poarta de intrare este apărată de un coridor fortificat sau barbacană. Centurile de ziduri protejează curtea interioară, inima cetătii, în care se află capela, fântâna și turnul – locuință sau donjonul. Cel din urmă domină prin înălțimea și masivitatea sa întregul complex.
Câteva cămări, unele păstrate mai bine, iar altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansamblul este construit în cea mai mare parte din piatră de carieră (calcar), înecată în mortar. Pe alocuri este folosită și piatra de râu, iar în jurul multor deschideri (ferestre sau guri de tragere) s-a utilizat cărămida. Poarta de intrare, galeria de apărare ce încununează turnul porții și cadrele deschiderilor de la cămări sunt din lemn.
Spre deosebire de restul siturilor rurale cu biserici fortificate din Transilvania care au fost incluse în Patrimoniul UNESCO, la Câlnic nu iese în evidenţă biserica, ci turnul-donjon. La parterul acestuia sunt amplasate cu scop decorativ butoaie de stejar imense, de 5.000-6.000 de litri, amintind de viile renumite din împrejurimi. La etajele superioare este amenajat un muzeu etnografic, spre care duce o scară exterioară.
Păstrăvăria lui Mitică
În satul Mărtinie de pe Transalpina (la dinstanță mică de Sebeș), într-un cadru montan mirific și foarte bine împădurit găsești Păstrăvăria lui Mitică.
Adresa: DC216, Mărtinie 517781, Romania
Coordonate: 45.7898427, 23.5948871
Telefon: +40 741 079 558
Vedere din apropierea comunei Jina
Biserica fortificată Cristian
Dacă vrei un exemplu impresionant de arhitectură militară medieval, biserica din Cristian, cu zidul său dublu de apărare şi cu cele opt turnuri defensive bine conservate este cea mai bună alegere.
Biserica datează din secolul XIII și a fost construită în stil romanic. Doar clopotniţa s-a păstrat din basilica gotică demolată în întregime în anul 1839 şi înlocuită ulterior de biserica hală clasicizată.
Pentru că localitatea se afla în plin câmp deschis şi cu greu se putea apăra împotriva năvălitorilor, biserica a fost înconjurată cu două curtine de apărare, iar zidul exterior a fost prevăzut cu cinci turnuri. În vremea atacurilor familiile se retrăgeau în incinta bisericii şi asigurau apărarea acesteia, iar atunci când se adăposteau aici, oamenii luau cu ei animalele şi alimente. Slănina şi şunca erau bine păzite într-un turn special amenajat, „Turnul Slăninii” sau „Turnul Cămării”, turn păstrat până în zilele noastre.