Internetul încă mai e inundat de știri economice apocaliptice după falimentul băncii Silicon Valley Bank (SVB). Aceasta era banca startup-urilor din sectorul tehnologiei din Sillicon Valley (California). Adică era banca ce finanța și în același timp, depozita banii multor astfel de startup-uri.

Provocările instituționale ale SVB reflectă o problemă sistemică mai amplă și mai răspândită: Industria bancară stă pe o tonă de active cu randament scăzut care, datorită ultimului an de creșteri ale ratelor, sunt acum mult sub apă și se scufundă. Deci avem o nouă victimă a creșterilor de dobândă ale FED-ului în domeniul cel mai vulnerabil la astfel de mișcări: startup-uri tech.

Asistăm deja la acțiuni contradictorii ale băncilor centrale (Federal Reserve Bank în SUA).

Pentru lupta cu inflația, FED e nevoită să crească aceelerat dobânda cheie și să-și reducă bilanțul de active pentru a oferi mai puțini bani în piață, dar pe de altă parte e nevoită să crească bilanțul oferind împrumturi sistemului bancar aflat în colaps tocmai din cauza propriei decizii de creștere a dobânzii cheie.

– În 2020 banii au devenit ieftini: dobânda de referință aproape zero.

Ce s-a întâmplat cu Silicon Valley Bank?

– Mulți bani au fost investiți în sectorul companiilor din tehnologie (companii aflate la început de drum – startup-uri). Banii au venit dinspre fonduri de Venture Capital (fonduri de capital de risc), investitori privați și bursă.

– Multe astfel de startup-uri își țineau banii la SVB.

– Startup-urile au fost inundate de bani ieftini (de la investitori) pe care i-au depozitat la SVB.

– Pentru o bancă, depozitele clienților săi sunt o datorie și trebuie să investească acei bani într-un activ pentru a balansa situația financiară.

– SVB plasează acești bani în titluri de stat US pe termene destul de lungi pentru că dobânzile în 2020 erau foarte mici pe termen scurt și un pic mai mari pe termene lungi. Oricum, inexplicabil cum de au avut expunere atât de mare pe titluri de stat pe termen lung (mult mai riscante) pentru un beneficiu atât de mic (dobândă prea mică).

– Vine inflația, în 2022 încep să crească dobânzile.

– Dobânda cheie crește în SUA abrupt de la 0 la 4.5%. Titlurile de stat pe termen lung se devalorizează masiv (un titlul de stat pe termen de peste 10 ani scade cu zeci de procente)

– Startup-urile au nevoie de cash în activitatea lor și scot din banii de la SVB pe masură ce au nevoi din ce în ce mai mari.

– SVB avea mulți bani în titluri de stat pe termen lung iar dacă nu le vinde, nu pierde nimic; dacă le vinde, are pierderi de miliarde. E logic că atâta timp cât în piața americana sunt titluri de stat cu dobânzi de 5%, nimeni nu își mai doreste titluri de stat mai vechi cu dobândă de 1-2% si maturitate peste 10 ani. Deci dacă ai în portofiliu astfel de titluri trebuie să vinzi în pierdere, cum a fost și în cazul SVB.

– Pe masură ce deponenții (startup-urile) tot consumă cash și retrag bani, SVB vinde din titluri de stat la pierderi mari (peste 2 miliarde USD) și ajunge în situația de a avea nevoie să se împrumute la rândul ei pentru a satisface aceste cereri de retragere.

– În momentul în care SVB anunță că vrea să atragă o finanțare de vreo 2.5 miliarde de USD, se creează panică în piață cu privire la solvabilitatea băncii.

– Fondurile de risc care sunt acționare la zeci și sute de startup-uri trimit notificări startup-urilor că SVB e în colaps și să își retragă banii imediat.

– Într-o zi se retrag peste 40 de miliarde de dolari din SVB – iar după un astfel de șoc, apare colapsul.

Suntem în pericol să trăim un nou 2008, o nouă criză economică majoră? Atunci totul a început cu falimentul Lehman Brothers, acum ar pute începe cu Silicon Valley Bank.

Signature Bank și Silvergade (apropiată de mediul criptomonedelor) au avut deja aceeași soartă ca SVB. Este posibil să vedem un efect de contagiune în zona bancară, adică aceleași probleme regăsite la bancile menționate să se propage ca un efect de domino către alte bănci?

Partea rea este că multe bănci au probleme cu devalorizarea masivă a activelor deținute. Industria bancară stă pe o tonă de active cu randament scăzut care, datorită ultimului an de creșteri ale ratelor de dobanda, sunt acum mult sub apă și se scufundă.

Partea buna este că marile bănci sunt diversificate pe sectoare economice și nu sunt concentrate pe un subsector afectat masiv (tech startups), cum a fost SVB.

Prin urmare dacă ai bani la Banca Transilvania sau ING, nu trebuie să te grăbești să-i scoți  să-i pui la saltea pentru că băncile prezente în România nu sunt concentrate pe subsectoare afectate masiv, însă va trebui să te grăbești să investestești banii pe care-i ai în bancă pentru că puterea lor de cumpărare scade rapid din cauza inflației.

Ce face Federal Reserve Bank?

Se pare că ajutorul vine tot din partea Federal Reserve Bank. Instituţia monetară, prin programul său obişnuit de împrumuturi pe termen foarte scurt, a împrumutat băncilor 152 de miliarde de dolari în cursul săptămânii trecute.

Acest lucru a mărit bilanţul Fed cu 297 de miliarde de dolari, în curs de reducere începând de anul trecut, după ce a cumpărat titluri de valoare în timpul pandemiei COVID-19 pentru a inunda piaţa cu lichidităţi şi a-i permite să continue să funcţioneze.

Aici ne confruntăm cu o problemă contradictorie. Pe de o parte FED este în ciclul de mărire a dobânzii cheie și de a reduce bilanțul de active pentru a limita lichiditatea în piață pentru a combate inflația, dar pe de altă parte este nevoită să majoreze bilanțul contabil pentru a ajuta sectorul bancar ajuns în colaps din cauza creșterii agresive a dobânzii cheie.

Această nouă majorare a bilanţului său ar urma să atârne în balanţă în cursul următoarei şedinţe a Fed, când aceasta va decide dacă va creşte din nou dobânzile. Injectarea de lichidităţi în economie este contrară obiectivului principal al Fed, care este, în prezent, de a limita inflaţia. 

Te invit să te abonezi pentru a primi cele mai recente articole pe e-mail !