Instrumente financiare pe înțelesul tuturor
Cu toate că terminologia economică poate părea prea abstractă și confuză pentru mulți, în acest articol doresc să fac puțină lumină și să explic instrumentele financiare pe înțelesul tuturor. Lucrurile nu sunt chiar așa complicate precum par.
Instrumentele financiare sunt unelte care ajută o bancă sau o firmă să-și mențină finanțarea, sau ajută o persoana fizică să-și mutiplice averea.
Instrumentele financiare constă într-o serie de factori pe care îi discutăm în rândurile următoare.
Ce este capitalul?
Capitalul este suma de bani necesară oricărei afaceri pentru a-și desfășura operațiunile și a-și gestiona bunurile (activele). Capitalul poate fi obținut prin emiterea de valori mobiliare.
Valorile mobiliare sunt instrumente financiare care au mai multe forme, cum ar fi:
– acțiuni
– acțiuni perferențiale
– obligațiuni
Acțiunile reprezintă proprietatea într-o companie. Oricine deține cel puțin o acțiune a unei companii deține o mică parte din acea companie.
O valoare mobiliara este, de asemenea, definită ca o relație de credit cu o corporație sau o agenție guvernamentală prin utilizarea de obligațiuni.
De obicei, acțiunile dintr-o clasă specială sunt cunoscute ca acțiuni preferențiale. Aceste acțiuni sunt preferate pentru dividende și primesc un procent fix de dividende față de acțiunile comune care au dividende variabile.
Creșterea Capitalului
Cum poate o firmă să atragă capital? Diferitele metode de mobilizare a capitalului sunt:
1. Obligațiuni
2. Acțiuni
3. Acumulări interne
4. Instrumente financiare
Dinte cele 4 de mai sus, obligațiunile, acțiunile și instrumentele financiare pot fi folosite de orice persoană fizică pentru a face profit.
1. Obligațiuni
O datorie ajută la creșterea capitalului prin emiterea de împrumuturi bancare sau obligațiuni.
Prin intermediul obligatiunilor, o firmă atrage capital, urmând să plătească suma împrumutată + dobânda investitorului care deține obligațiunea.
În cazul guvernului obligațiunile emise poartă numele de titluri de stat și pot fi:
– titluri de stat pe termen scurt (sub 12 luni)
– titluri de stat pe termen mediu și lung (peste 12 luni)
Statul utilizează banii de la investitori pentru a acoperi deficitele bugetare sau pentru a finanța proiecte. Titlurile de stat se mai numesc și obligațiuni de stat și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute tipuri de plasamente realizate de către investitorii cu un spirit mai conservator.
Ca investitor individual, poți investi în obligatiuni sau titluri de stat în schimbul unei dobânzi.
Cele 2 elemente cheie ale obligațiunilor sunt rata dobanzii și termenul.
Rata dobânzii este pur și simplu suma pe care emitentul obligațiunilor (debitorul) a fost de acord să o plătească cumpărătorului de obligațiuni (creditorul: tu sau fondul de obligațiuni pe care îl deții).
Atenție! Când băncile centrale cresc dobânzile cheie, prețul obligațiunilor scade. Până la urmă cine ar mai dori să cumpere o obligațiune purtătoare de dobândă mică atunci când în piață există obligațiuni cu dobândă din ce în ce mai mare. Când băncile centrale scad dobânzile cheie, atunci prețul obligațiunilor crește pentru că în piață vor exista obligațiuni cu dobânzi din ce în ce mai mici, iar obligațiunile vechi cu dobânzi mari devin brusc mai valoroase!
2. Acțiuni
Acțiunile contribuie la creșterea capitalului prin intermediul capitalului propriu sau al capitalului obținut printr-o ofertă publică inițială (IPO) în momentul când compania sau o parte din companie se listează la bursa de valori.
Capitalul propriu reprezintă capitalul de risc și totodata proprietatea societății. Se referă la valoarea fondurilor cu care contribuie actionarii și la câștigurile (sau pierderile) raportate. Deținătorii de acțiuni primesc dividende și se bucură de aprecierea capitalului.
Tipuri de acțiuni:
– Acțiuni comune: nu poartă dividend fix și acționarul are drept de vot
– Acțiuni preferențiale: au un dividend fix și acționarul nu are drept de vot.
3. Acumulări interne
Acumulărileinterne se referă la fondurile generate de o companie din operațiunile sale de afaceri, care sunt utilizate pentru a-și finanța cheltuielile de capital sau alte investiții. Cu alte cuvinte, acumulările interne sunt profiturile generate de o companie care sunt reinvestite în afacere pentru a finanța creșterea și extinderea.
4. Instrumente financiare
Pe lângă utilizarea oblgațiunilor și a acțiunilor ca instrumente financiare pentru a mobiliza capitaluri, societățile utilizează, de asemenea, produsele derivate ca opțiuni de investiții. Să intrăm mai în detaliu în instrumentele financiare.
Instrumente derivate și hibrid
A) Instrumente financiare derivate
Un instrument derivat este un instrument a cărui valoare este derivată din valoarea uneia sau mai multor active de bază numite suport (pot fi acțiuni, obligațiuni, indice bursier sau dobânda de referință) într-o manieră contractuală.
Derivate constă în:
– Contracte futures
Contractul futures este un acord contractual, în general tranzactionat la o bursa, de a cumpăra sau de a vinde o anumită marfă sau instrument financiar la un preț prestabilit în viitor. Acesta conține informații despre calitatea și cantitatea activului suport.
Exemplu de acoperire cu contracte futures.
Să presupunem că vrei să cumperi un apartament în valoare de 100000 euro iar tu ai banii în Ron și trebuie sa-i schimbi în euro. Însă contractual trebuie semnat peste 2 luni. Cursul în prezent Eur/Ron este de 1 euro = 5 Ron. Riscul ar fi ca peste 2 luni, cursul Eur/Ron să fie 1 euro = 5,1 Ron . La un asemenea curs trebuie să scoți din buzunar în plus 10.000 de lei. Cum te acoperi pentru a nu risca să pierzi acești bani? Cumperi un contract futures Eur/Ron de 100.000 euro (garantezi cu o sumă de 2000 euro un contract de 100.000 euro prin efectul de levier). Dacă cursul euro/ron va crește la 5.1, atunci ai câștigat 10.000 ron, bani cu care vei plăti diferența de curs valutar când schimbi din ron în euro la semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Peste 2 luni, dacă cursul valutar scade, pierzi bani din contractul futures, însă vei plăti mai puțini lei când faci schimbul valutar din lei în euro.
Deci prin contactele futures conservi valoarea unui activ pe care vrei să-l cumperi la o dată ulterioară, în exemplul de față conservi cursul Eur/Ron la cotația de azi (respectiv conservi valoarea în lei a unui apartament al cărui preț e exprimat în euro) pentru a nu suporta o diferență de curs valutar la o data ulterioară (peste 2 luni conform exemplului).
– CFD – Cotnracte pe diferență
CFD-urie sunt Contracte pe Diferență. Practic tu faci un pariu cu broker-ul, fie că un instrument va crește, fie că va scădea, iar brokerul îți va plăti diferența între prețul inițial și prețul final în caz că ai avut dreptate, în caz contrar vei suporta tu pierderea.
Efectul de levier se comporă ca o sabie cu două tăișuri. Efectul de levier înseamnă că tu pui o parte X în tranzacție, dar tranzacționezi un instrument care valoareaza de 20, 100 sau 200 de ori valoarea X. La un efect de levier de 20 X, investești 100$ într-un indice bursier dar valoarea cu care ești în piață este de 2000$ (de 20 de ori mai mare). Tu câștigi sau pierzi conform valorii ajustate cu efectul de levier. Dacă piața crește cu 5%, practic ai dublat banii (ai câștigat 100$). Dar dacă piața scade cu 5%, ai pierdut tot!
– Opțiuni
Opțiunea este un instrument financiar derivat care reprezintă un contract vândut de o parte (emitentul de opțiune) unei alte părți (cumpărător de opțiune). Oferă cumpărătorului dreptul, dar nu și obligația, de a cumpăra – CALL, sau de a vinde – PUT, un titlu de valoare sau alt activ financiar la un preț convenit (preț de exercitare) într-o anumită perioadă de timp sau la o anumită dată (dată de exercitare).
– Swap-uri
Un swap este un contract derivat prin care două părți schimbă fluxurile de numerar sau datoriile din două instrumente financiare diferite.
Exemplu
Un swap valutar este schimbul principalului și al dobânzii într-o monedă pentru aceeași monedă într-o altă monedă.
Swap-ul ratei dobânzii este acordul de a schimba două rate ale dobânzii. În mod normal, o rată variabilă a dobânzii este schimbată cu una fixă pentru o anumită perioadă de timp.
Cum funcționează swap-ul?
Să presupunem că există două părți. Una dintre părți are un credit ipotecar cu dobândă variabilă. Cealaltă parte e dispusă să preia riscul dobânzii variabile contra oferirii unei dobânzi fixe. Partea care are creditul cu dobândă variablă mizeaza pe faptul că dobânzile vor crește. În schimb partea care e dispusă să preia dobânda variabilă mizează pe faptul că dobânzile vor scădea. În orice tip de swap, existĂ o parte care câștigă iar o parte care pierde!
B) Instrumente financiare hibride
Instrumentele financiare hibride sunt cele care pot produce atât flux de numerar (cum ar fi dobânzile) cât și creștere de capital (cum ar fi aprecierea prețului acțiunilor).
Cele mai importante instrumente financiare hibride constă în:
– Fonduri Mutuale
Denumite și fonduri de investiții, fondurile mutuale sunt instrumente de investiții colective, care permit mai multor investitori să își combine resursele, pentru a achiziționa o varietate de active financiare, cum ar fi acțiuni, obligațiuni, instrumente de piață monetară și altele.
– ETF (Exchange Traded Funds)
Un ETF (Exchange Traded Fund) reprezintă o colecție diversificată de active (similar unui fond mutual), care se tranzacționează pe bursă în mod similar cu acțiunile. Ca și în cazul fondurilor mutuale, ETF-urile iau în calcul active precum acțiuni, obligațiuni, indici (cele mai multe ETF-uri urmăresc performanța unui indice) și mărfuri. ETF-urile acoperă uneori un segment al pieței, sau reflectă un indice, astfel încât deținerile lor ar putea fi descompuse în diferite acțiuni, cu ponderi specifice.
ETF-urile sunt caracterizate prin comisioane mult mai mici decât fondurile mutuale. Astfel că ETF-urile aduc în timp randamente superioare fondurilor mutuale.
– Anuități
Anuitatea reprezintă o sumă de bani depusă la intervale regulate (anual, lunar, etc) către o instituție financiară, ce urmează să-i fie returnată deponentului la o dată stabilită în viitor. În schimbul depunerii sumei respective, deponentul primește dobânda, aplicată ca rată la suma depusă.
Anuitățile sunt folosite în primul rând pentru a asigura un flux monetar stabil pentru deponenți în anii ulteriori retragerii din activitate sau pensionarii acestora.
Un exemplu de anuitate este asigurarea de viață.
Personal, m-aș orienta mai de grabă către ETF-uri sau fonduri mutuale, în loc de anuități, datorită comisioanelor și costurilor operaționale extrem de mari ale celor din urmă.
Rezumat
Capitalul este suma financiară necesară întreprinderilor pentru a-și desfășura operațiunile și activele fixe
Diferitele metode de a pune banii in miscare sunt:
– Obligațiun
– Acțiuni
– Acumulări interne
– Instrumente financiare
Titlurile de stat sunt instrumente prin care guvernul își mărește capitalul.
Capitalul propriu reprezintă capitalul de risc și totodată dreptul de proprietate a societății.
Obligațiunea este un tip de împrumut purtător de dobăndă, generat de către o companie sau de către guvern.
Un instrument derivat este un instrument a cărui valoare este derivată din valoarea uneia sau mai multor variabile de bază numite active suport. Instrumentele derivate au riscuri mari pentru investitori.
Te invit să te abonezi pentru a primi cele mai recente articole pe e-mail !