Conspirația elitei

            Cred că un grup de oameni extrem de bogați cunoscuți ca cei Iluminați, Francmasoneria sau Oculta Mondială au obţinut cu mult timp în urmă controlul asupra resurselor noastre energetice, rezervelor de hrană, educaţiei şi sistemului medical, deci practic asupra oricărui aspect al vieţii noastre. Şi o fac controlând finanţele lumii, nu prin crearea de valori suplimentare, ci controlând, de fapt, sursa banilor.

Există o piramidă a banilor cu mai multe niveluri.  La primul nivel există oamenii obişnuiţi care îşi duc vieţile cotidiene. Deasupra lor sunt guvernele, oamenii cărora li s-a dat monopolul forţei şi o folosesc pentru a ne impozita şi controla, fie că suntem de acord sau nu. Dar cine îi controleaza pe ei? La următorul nivel sunt corporaţiile. Mulţi ar spune că acum corporaţiile şi nu statele naţionale conduc lumea. Pentru a capta resursele lumii şi a controla pieţele, corporaţiile trebuie să aibă acces la bani ieftini. Marile corporaţii îşi obţin împrumuturile cu dobânzi speciale, de la marile bănci, însemnând că cei care controlează marile bănci, elita financiară, controlează în final corporaţiile.

 Tot ce ai crezut până acum despre bani pur şi simplu nu este adevărat, şi voi demonstra acest lucru în rândurile următoare.

            Când mergem într-o banca şi cerem un împrumut, să spunem 50.000 euro, ce se întamplă de fapt? Mulţi oameni îşi trăiesc viaţa pe baza unor imagini cam vagi ale procesului real. Ce se întamplă de fapt este că soliciţi 50.000 euro, bancherii tasteaza în contul tău cei 50.000 euro, atâta tot! Nu se emite vreo moneda, nu tipăresc vreun ban, nu mişcă vreun metal preţios pe undeva ci numai tastează 50.000 euro în contul tău, în fața unui monitor. Din acel moment, tu începi să plăteşti dobândă pentru bani care n-au existat, nu există şi nici nu vor exista vreodată. S-a dovedit de fapt că băncile au de 9 ori mai mulţi bani împrumutaţi decât au în rezerva lor, în seifurile lor. Asta este posibil din cauza aşa-numitului “sistem al rezervei fracţionare”.  Federal Reserve Bank sau oricărei bănci centrale a oricărei ţări i se permite legal, să determine suma pe care banca trebuie s-o aibă în rezervă. În Statele Unite este în jur de 10%. Deci dacă depui 1.000$ la bancă şi o altă persoană vine şi cere un împrumut auto de 10.000$ în acest moment banca se folosește de rezerva fracționară și împrumtă cei 10.000$ având ca rezervă depozitul tău. Debitorul apoi plăteşte înapoi persoana care vinde maşina şi apoi acea persoană depozitează banii la altă bancă care face parte din acelaşi sistem al băncii centrale. Aceşti 10.000$ sunt trataţi ca un nou depozit şi procesul continuă în acelaşi mod, acea bancă oferind un împrumut de 100.000$. Cei 1.000$ sunt transformaţi în 100.000$. Sistemul bancar a creat, pur şi simplu, 100.000$, folosind-se de banii tăi și de rezerva fracționară.  

            Se pare că totul a început cu posesorii de aur din secolul XVII, când oamenii făceau comerţ cu aur. Aurul era prea greu de cărat, aşa că oamenii depozitau metalul, ca atare, în seifuri, şi comercializau chitanţe, în schimb. Acele chitanţe au fost primii bani de hârtie. Fiindcă doar puţini oameni şi-ar fi retras aurul, simultan, proprietarii seifurilor, practic noii bancheri, au început să creeze chitanţe pentru mai mult decât deţineau de fapt. Împrumutau acele chitanţe şi încasau dobânzi la bani, un aur pe care nu-l aveau practic. Aşa s-a născut aşa numitul sistem al rezervei fracţionare. În acest sistem, bancherii ajung să facă bani din nimic, în timp ce noi, ceilalţi, trebuie să muncim din greu ca să-i obţinem. Masa societăţii munceşte acum pentru a-şi plăti datoria la bancă.

            Henry Ford a spus în 1922:

„Este destul de bine că oamenii naţiunii nu înţeleg sistemul nostru bancar şi monetar, fiindcă, dacă ar face-o, cred că ar porni o revoluţie, înainte de ziua de mâine.”

            Sub această schemă a rezervei fracţionare, devenim inevitabil sclavi ai datoriilor, pentru clasa conducătoare a elitei financiare care a falsificat sistemul ca să beneficieze ei înşişi, pe seama majorităţii oamenilor de pe planetă.

            Cum se face că dacă eu aş tipări bani, se numeşte falsificare şi încălcarea legii, iar dacă o fac băncile, înseamnă creşterea rezervei monetare? Cum de au căpătat băncile această putere? În 1910, pe insula Jekyll, reprezentanţii familiilor Rockefeller, Rothschild, Morgan şi ai altor bancheri privaţi s-au adunat în secret, pentru a schiţa o legislaţie care ar fi creat Federal Reserve Bank. După apariţia Federal Reserve Bank, având legal această autoritate de a tipări bani oricând, bancherii s-au angajat să tipăreasca bani ori de câte ori are nevoie guvernul. Începand cu 2008, am fost martorii tipăririi celor mai mulţi bani falşi din istoria scrisă. Federal Reserve Bank este o agenţie independentă, ceea ce înseamnă că nu există altă agenţie a guvernului, care să poată trece peste hotărârile luate de Federal Reserve Bank (FED). Acestă corporaţie privată având monopolul fabricării banilor, dar fără a putea fi trasă la răspundere este susţinuta de un guvern ce deţine monopolul asupra forţei. Statele Unite au ajuns să fie vândute FED ca instituţie ce ar ajuta la stabilizarea economiei şi pentru a rămâne independente politic. După un secol de existenţă, se pare că FED a făcut exact opusul. De când au preluat conducerea, am fost jefuiţi prin inflaţie, şi puterea de cumpărare a dolarului a scăzut cu mai mult de 96%. Aceasta este situaţia şi a altor valute din întreaga lume. Prăpastia este clară. Majoritatea banilor ajung la câţiva oameni. Cei mai bogaţi 1% din oameni deţin active mai mari decât 90% din oameni la un loc.

            Înainte de marea prăbuşire din 1929, cercetările arată că bancherii de elita şi-au retras banii de la bursă. După prăbuşire, au folosit acei bani pentru acţiuni ieftine şi bănci falimentare mai mici. Printre familiile care şi-au consolidat averea în acest mod se numără Rotschild, Rockefeller şi Morgan.

Un scenariu similar a fost înscenat în colapsul financiar din 2008, cu aceiaşi bancheri ca beneficiari. În anii ce au dus la colaps, marile banci, incluzând Bank of America, City Group şi Chase se luptau să comercializeze credite slabe, care ştiau că se vor prăbuşi într-un final. E ca şi cum ai pune portocale putrede într-o cutie şi le-ai vinde ca produse de calitatea întâi. Mânuitorii de credite ştiau că e doar o problemă de timp, până când cineva ar fi deschis acea cutie şi ar fi văzut că aveau un conţinut lipsit de valoare, ce-i favoriza pe cei ce ambalaseră iniţial cutiile. Când portocalele putrede despre care am auzit ca fiind credite nejustificate, derivate şi datorii fără acoperire, au fost descoperite, într-un final, am fost afectaţi cu toţii. Oamenii şi-au pierdut casele, slujbele şi pensiile. Între timp, marile bănci, care declanşaseră problemele, sunt cele care au primit subvenţii. De ce oare? De ce a dat Federal Reserve Bank trilioane de dolari băncilor, chiar şi când majoritatea americanilor au fost împotriva subvenţiilor? Şi de ce să nu-i ajute pe cei aflaţi în necaz?

Sunt convins că ultimul colaps al economiei, din 2008, a fost rezultatul orchestrării unei scheme de fraudă financiară, proiectată şi executată de marii bancheri, pentru a-şi consolida averea şi puterea.

Iată cum funcţionează acest ciclu al economiei şi al afacerilor:

Prima etapă este aruncarea undiţei. Pui mulţi bani în circulaţie. Faci asta coborând ratele dobânzilor şi făcând multe credite. Această parte a ciclului este partea de „boom”. Fiindcă sunt multe unităţi de schimb în circulaţie, sunt mulţi bani ce trec din mână în mână ceea ce genereaza o activitate economică intensă, multe locuri de muncă. Pe masură ce se cheltuiesc tot mai mulţi bani, cererea e mai mare, deci companiile iau tot mai multe credite, bani la liber, pentru a-şi mări producţia. Oamenii capătă încrederea în modul lor de viaţă cotidian. Au impresia că o duc grozav, companiile pentru care lucrează sunt prospere şi astfel decid să îşi cumpere o casă mai mare.

Urmează etapa a doua în care începe să se strângă firul undiţei. Împing în sus ratele dobânzilor! Acum tot mai puţini oameni continuă să primească credite şi fac criteriile de acordare a creditelor bancare să fie mai restrictive. Şi, de asemenea, acum, la ratele crescute ale dobânzilor, o mai mare parte a venitului oamenilor va plăti suplimentul de dobândă şi nu va mai fi circulat prin achiziţia de bunuri. Dintr-o dată, nu mai sunt atât de mulţi bani în circulaţie, şi, ca atare, tot mai puţine lucruri sunt achiziţionate. Companiile încep să decadă, în ceea ce priveşte profiturile, încetează să mai creeze locuri de muncă şi încep să iasă din afaceri. Oamenii îşi pierd slujbele şi nu mai pot plăti ipotecile pentru casele mari achiziţionate în vremurile bune. Acum, ceea ce fac băncile este să strângă firul undiţei fiindcă, pe măsură ce dau faliment companiile şi indivizii, băncile obţin bogăţie reală: proprietăţile, terenul, resursele care le-au fost ipotecate.

Acest ciclu economic al aruncatului şi strânsului undiţei, în care se introduc mulţi bani în circulaţie şi apoi se scot, funcţionează de secole. Şi ceea ce au făcut a fost să se fure şi să se acumuleze adevărata avere a lumii, în mâinile celor puţini.

Oriunde te-ai duce în lume, banii sunt controlaţi de sistemul bancar. Ei decid dacă oamenii mănâncă sau nu, cine e milionar şi cine trăieşte din mai puţin de un dolar pe zi. Cine controlează banii controlează lumea şi sunt foarte puţini care controlează banii.

            Să vedem ce are de a face această conspiraţie cu bogăţia şi averea ta? Concluziile sunt destul de simple:

– Dacă economiseşti bani şi îi depui la bancă, nu vei face decât să îmbogăţeşti elita care va da şi mai multe împrumuturi pe baza banilor tăi. Datorită tipăririi continue de noi bani, economiile tale nu vor ţine pasul nici măcar cu inflaţia. Banii tăi se vor devaloriza din ce în ce mai repede.

– Dacă ai o ipotecă la casa în care locuieşti, fă tot posibilul să rambursezi datoria anticipat. Casa ta este un pasiv, nu un activ, pentru că mereu îți scoate bani din buzunar. Ipoteca la casa în care locuieşti te face sclavul banilor. Nivelul tău de trai depinde de cât de mare e rata şi scade invers proporţional cu creşterea ratei și a dobânzilor. Vei munci din greu pentru a îmbogăţi elita.

– Fă în aşa fel încât datoria să lucreze pentru tine şi să-ţi adauge valoare. Principiul tău ar trebui să fie să iei împrumuturi bancare doar pentru investiţii care la rândul lor produc bani pentru tine. Investiţiile imobiliare care produc flux de numerar prin chirie, sau investiţiile în afaceri care produc profit lunar pot fi finanţate prin banii băncii.

– În perioada de recesiune, preţurile scad. Acţiunile îşi pierd brusc valoarea, preţurile scad în sectorul imobiliar. E bine să ai bani lichizi cu care să cumperi ulterior proprietăţi imobiliare şi acţiuni la preţuri de nimic, dar care îşi vor spori valoarea începand cu finalul recesiunii.

– Poţi face bani şi în timp de recesiune. Scăderile pe pieţele de capital se pot traduce în profituri prin poziţii de vânzare short (în absenţă). Vinde acţiuni sau contracte futures, la preţuri mari pentru a le recumpăra ulterior la preţuri mici.

            Probabil că te-ai setat greșit încă din anii școlii și încă urmezi vechile reguli ale banilor. Sfaturi gen „du-te la școală”, „obține o slujbă sigură” și „muncește din greu pentru bani” nu mai sunt valabile în zilele noastre pentru că educația financiară este la fel de importantă ca cea academică și cea profesională. În 1971, dolarul a fost scos de pe standardul aur de aceea cei care economisesc în zilele noastre sunt pierzători. Azi trebuie să beneficiezi de pe urma datoriilor bune. Un credit ipotecar pentru casa în care locuiești sau un credit pentru o mașină reprezintă datorii rele. În schimb, un împrumut pentru o investiție imobiliară care produce flux de numerar prin închiriere, sau o investiție într-o afacere reprezintă o datorie bună pentru că nu tu ești cel care plătește datoria dar tu ești cel care se îmbogățește. Regulile banilor s-au schimbat de aceea și tu trebuie să treci de la modul de gândire învechit cu privire la bani către noul mod de gândire guvernat de noile reguli ale banilor.  

            Dacă vrei să înveți mai multe lucruri legate de modul de gândire referitor la bani în economia modernă, o poți face citind cartea Ghidul portofelului fericit disponibilă la link-urile de mai jos:

ELEFANT.RO -> Ghidul Portofelului Fericit

LIBRĂRIE.NET -> Ghidul Portofelului Fericit

LIBRIS.RO -> Ghidul Portofelului Fericit

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s