“De ce sunt toate bunurile din ce în ce mai scumpe?”, “De ce cresc perțurile în sectorul imobiliar în loc să scadă?”, “De ce prețurile multor bunuri sunt mai mari decât înainte de declanșarea crizei coronavirus?”, “Dacă prețurile cresc, de ce angajatului nu îi mai crește salariul?”. Aceste întrebări sunt pe buzele tuturor în economia actuală tulburată de pandemia de coronavirus. Am de gând să răspund la aceste întrebări în rândurile următoare.

Tocmai am citit recent (21 dec 2020) un articol pe Bloomberg (https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-12-22/house-passes-giant-package-wrapping-relief-funding-tax-breaks?srnd=premium-europe) legat de un nou pachet de stimulare a economiei oferit de guvernul american, pentru sprijinul economiei afectată de coronavirus, în valoare de 2,3 trilioane de dolari. Acest pachet oferă 600$ pentru fiecare cetățean american cu venituri anuale sub 100000 $, 300$ pe săptămână până la sfârșitul lunii martie pentru orice șomer, 284 miliarde de dolari împrumuturi nerambursabile pentru firme la care se adaugă alte scuturi de taxe și impozite. Acest pachet de 2,3 trilioane de dolari vine la mai puțin de 8 luni de la aprobarea unui alt pachet în valoare de 1,8 trilioane de dolari oferit tot pentru sprijinul economiei în lupta cu criza coronavirusului.

Pentru cine nu știe ce înseamnă 1 trilion de dolari, acesta este echivalentul a 1000 de miliarde sau 1 milion de milioane. Cu 1 trilion de dolari ai putea să cumperi 5 milioane de apartamente în valoare de 200.000 dolari fiecare. Cu 2,3 trilioane de dolari ai putea să cumperi 4.600.000 de Lamborghini Aventador în valoare de jumătate de million de dolari fieacare.  1 trilion de dolari înseamnă de 3 ori mai mult decât averile cumulate ale lui Jeff Bezos, Elon Musk, Bill Gates.

Ploaia de bani

E clar că Federal Reserve Bank a pus tiparnița de bani în funcțiune și nu are de gând să o oprească prea curând. La fel și Banca Central Europeană. În Europa, planul de salvare a economiei include peste 3,3 trilioane de euro. Numai România are de încasat în jur de 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeana în următorii 5 ani.

Omul de rând ar putea să gândescă: “Bine, ok, dar eu ce mă aleg din asta? Răspunsul este că ai mult de pierdut, și aproape nimic de câștigat!”

Ce se întâmplă atunci când se aruncă în economie bani cu lopata? Toată lumea ar trebui să știe că mai mulți bani în circulație înseamnă inflație care se traduce prin prețuri mai mari. În SUA cetățeanul de rând primește 600$ bani de buzunar. Asta după ce în aprilie a primit 1000$. Ce face omul când are bani? Evident se duce să-i cheltuiască. Când există cerere mare de produse, atunci conform legii cererii și a ofertei, prețurile cresc. Te duci la magazin și observi cu stupoare că perțurile de la raft sunt mai mari decât în luna martie și te miri pentru că știi că e “criză”. Inflația afectează orice bun care se poate cumpăra cu bani, chiar și apartamentele. Așa că vrei să îți cumperi o casă crezând că criza coronavirusului a făcut ravagii în sectorul imobiliar. Te miri din nou pentru că observi ca prețurile apartamentelor au crescut în loc să scadă!

Într-un alt articol (Vezi aici https://alexnicolita.ro/2020/06/01/cine-ne-a-furat-cascavalul/ ) am menționat planurile de salvare a economiei (bailouts) și cum acestea ne fură din bogăție. Un mare bailout a avut loc după criza provocată de creditele subprime în 2008. Toată lumea a crezut că aceste planuri de salvare sunt o procedură de urgență menită să salveze economia. Greșit! Aceste planuri de salvare le permit băncilor să ofere bani elitelor și membrilor din familiile celor ultra bogați. Dacă aceștia pierd banii, ei nu suferă nicio consecință, în schimb plătitorii de taxe au de suferit. Planurile de salvare îi protejează pe cei ultra bogați care se află în control. Marile bănci nu sunt trase la raspundere pentru greșeli. În schimb, dacă eu sau tu facem greșeli financiare, vom suporta consecințele și vom risca falimentul personal sau chiar să ajungem în închisoare.

Oare de ce în 2008, când multă lume își pierdea casele și slujbele, doar cei ultra bogați din sistemul bancar, care au provocat această criză, au beneficiat de aceste planuri de salvare? Nu era mai logic ca banii aruncați în economie să meargă la cei defavorizați în loc să meargă tot către cei ultra bogați care au provocat această criză financiară?

Unui angajat obișnuit, dacă are norocul să nu fie dat afară în urma “lockdown-ului” cauzat de extinderea pandemiei, patronul îi spune că nu poate să-i crească salariul că este “criză” și din păcate trebuie să muncească mai mult pe aceeași bani ca firma să fie în continuare profitabilă și să-i poată oferi un loc de muncă. În tot acest timp, patronii de firme se îndoapă cu ajutoarele guvernamentale (vezi cele 284 miliarde de dolari menționate mai sus). Angajatul de rând este din ce în ce mai sărac pentru că se duce la magazin și constată că prețurile sunt mai mari datorită inflației. De asemenea constată că îi va fi din ce în ce mai greu să-și cumpere o casă sau o casă mai mare pentru că prețurile în sectorul imobiliar cresc mai repede decât îi crește lui salariul!

Această noă criză nu a fost cauzată de elite, cum s-a întâmplat în 2008. Trilioanele de dolari nu au ajuns doar la cei care au cauzat criza (cum a fost în 2008). Însă la fel ca în 2008, cei săraci și din clasa de mijloc sunt obligați să suporte plata acestor planuri prin taxe și impozite mai mari, în timpe ce cei bogați devin și mai bogați.

Prăpastia dintre cei săraci și cei bogați se adâncește din ce în ce mai tare. Acesta este unul dintre motivele pentru care consider ca cei saraci și din clasa de mijloc pierd: Inflația.

– De ce vrea guvernul inflație?

– Ca să plăteasca datoria națională cu dolari din ce în ce mai ieftini.

– Ce se întâmplă dacă guvernul nu reușește să creeze inflație?

– Fața cealaltă a inflației este deflația. Deflația poate duce la o Mare Criză pentru că oamenii nu mai cheltuie bani așteptând ca prețurile să scadă. Dacă oamenii nu mai cheltuie bani, companiile nu mai au profit.

– Cum se creează inflație?

– Prin tipărire de bani. Tipărirea de bani îi face pe aceștia mai puțin valoroși. Câtă vreme guvernele produc bani, cei care economisesc vor pierde. Debitorii vor câștiga.  

O să menționez alte 2 motive care mă fac să cred că cei saraci și din clasa de mijloc pierd.

Activele adevărate îi fac pe bogați și mai bogați

Crezi că Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este miliardar pentru că primește salariu 1 miliard de dolari? Deși salariul lui este probabil de doar 1 milion de dolari, există un motiv pentru care se spune că este cel mai bogat om din lume. Valoarea lui netă a atins culmi uriașe mai ales datorită faptului că deține peste 80% din acțiunile Amazon. În fiecare lună, miliardele de dolari din milioanele de programe de pensii și programele 401k (echivalentul American al pilonului 2 de pensii de la noi) ale muncitorilor merg dinspre salariile lor spre acțiunile Amazon (și spre alte acțiuni listate la bursă). Când există cerere pentru acțiuni, valoarea acestora crește! Jeff se îmbogățește mereu deși salariul lui rămâne neschimbat.

Crizele îi fac pe bogați și mai bogați

Când o piață de valori se prăbușește (criza creditelor subprime din 2008, criza coronavirusului din 2020), cei săraci și cei din clasa de mijloc au de suferit (valoarea fondurilor de pensii se diminuează, puterea de cumpărare a lor scade datorită inflației cauzate de banii tipăriți de guverne pentru salvarea economiei). Când bursele se prăbușesc, cei bogați pur și simplu împrumută bani și cumpăra înapoi acțiunile muncitorilor la prețuri de nimic. Sau ca în 2008, cei bogați împrumută bani de la bancă pentru a cumpăra locuințe la prețuri de nimic având o datorie la bancă pe care o plătesc cu bani care valoareaza din ce în ce mai puțin datorită inflației.