Când te gândești la domeniul investițiilor, ai parte de un proces asemănător cu alcătuirea unei echipe de succes în sport, trebuie să cunoști calitățile fiecărui jucător. Trebuie să-i cunoști punctele forte și slăbiciunile. Trebuie să cunoști pe cine vei conta în diferite situații.

Acum să zicem că portofoliul tău e echipa ta, și opțiunile tale de investiții sunt jucătorii. Alocarea de active te ajută să alegi cine ia startul și de pe ce poziții. Gândește-te la asta ca și cum ai lua grămezi de bani și le-ai pune în două coșuri separate pentru investiții, cu niveluri diferite de risc și recompense. Unul dintre aceste două coșuri este un mediu sigur pentru banii tăi, dar aceștia se vor multiplica lent. Cel de-al doilea coș este mai dinamic pentru ca îți poate oferi randamente mult mai mari și creșteri mai rapide, însă e mai riscant, poți pierde bani.

Deci, cât de mult intră în fiecare coș? Depinde de cât de mult timp ai la dispoziție pentru a-ți crește investițiile și cât de mult risc ești dispus să-ți asumi. Trebuie să-ți amintești că tu nu diversifici doar pentru a te proteja de pierderi, ci diversifici pentru a-ți mări rezultatele. Cele două coșuri despre care vorbesc sunt coșul defensiv și coșul ofensiv.

Primul coș despre care vom discuta este coșul defensiv pe care îl numesc și coșul siguranței sau al liniștii sufletești.

Coșul defensiv

O parte semnificativă a siguranței sau chiar a libertății financiare este liniștea sufletească, sentimentul acela că nu trebuie să te gândești la bani. Acest tip de coș este locul în care vrei să păstrezi partea pe care nu îți permiți să o pierzi din depozitul tău de economii. Este un sanctuar de investiții sigure.

Activele care intră aici au în comun un anumit tipar: niciunul dintre active nu tinde să abiă volatilitate extreă – asta însemnând că valoarea lor nu are tendința de a fluctua mult, mai ales în comparație cu activele pe care le vei vedea în coșul ofensiv (coșul de risc / dezvoltare).

Activele din acest coș mai au o caracteristică: valoarea lor crește încet, constant, ca o broască țestoasă în cursa spre libertate financiară. Așadar, ce punem în acest coș?

1. Numerarul / echivalentul numerarului

Aici intră banii cash sau banii pe care îi ai in conturi curente. Din păcate acești bani nu produc nicio dobândă însă îți oferă lichiditate. De asemenea păstrezi acești bani pentru situații de urgență sau ca fond de siguranță pentru a acoperi cheltuielile familiei pentru 3-6 luni.

Unii oameni sunt bogați în active însă sunt săraci pentru că nu au numerar sau lichidități.

2. Obligațiunile

Obligațiunea reprezintă un contract prin care unui emitent i se cere să ramburseze investitorului suma luată cu împrumut, plus dobândă de-a lungul unei perioade convenite. Obligațunile mai poartă numele și de “instrumente cu venit fix”. Profitul pe care îl vei obține este cunoscut la momentul în care cumperi și e în funcție de intervalul de timp în care ești de acord să păstrezi obligațiunile.

Spre exemplu statul emite obligațiuni iar tu le cumperi împrumutând statul cu bani, iar statul îți va plăti în schimb o dobândă.

Sau o companie emite obligațiuni, iar tu le cumperi împrumutând acea companie cu bani, iar aceasta angajându-se să-ți returneze la scadență banii plus dobânda agreată.

Pot fi obligațiunile riscante? Cu siguranță pot fi. Obligațiunile pot fi de 3 tipuri: guvernamentale, municipale și corporative. Obligațiunile guvernamentale și municipale poartă un risc foarte scăzut, aproape de zero, pentru că statul sau o instituție a statului nu poate de faliment, în schimb obligațiunile corporative poartă un risc mai ridicat pentru că o companie poate intra în insolvență sau faliment.

Valoarea obligațiunilor poate crește sau scădea. La fel ca un balansoar, valoarea lor crește atunci când scad ratele dobânzilor și valoarea lor scade atunci când ratele cresc. La urma urmei, cine mai vrea să cumpere o obligațiune veche, cu o rată scăzută a dobânzii, atunci când își face apariția pe piață o obligațiune nouă cu o rată a dobânzii mai mare? O modalitate de a evita să-ți faci griji în legătură cu fluctuațiile de preț ale obligațiunilor este să diversifici și să investești într-un fond de indici pentru obligațiuni cu comisioane reduse.

3. Certificate de depozit

Această clasă de active e deosebit de simplă și e reprezentată de conturile de economii purtătoare de dobândă. Tu practic îți plasezi banii în bancă iar banca se angajează să îți plătească o dobândă. Certificatele de depozit sunt garantate până la o anumită sumă (în România suma maximă garantată de fondul de garantare este 100.000 euro, echivalent în lei, per deponent per bancă, atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice).

Dezavantajul aferent este că dobânda pe care o încsaezi este întotdeauna mai mică decât rata inflației.

4. Casa ta

Pentru cei mai mulți oameni, propria locuință reprezintă cel mai mare activ și din păcate și singurul activ. Este investiția în casa ta riscantă? Pe termen lung și foarte lung, prețurile locuințelor cresc, însă și piața imobiliară are cicluri, vezi prăbușirea din 2008. Dacă ai o ipotecă pentru propria casa, rata fixă este o măsură foarte bună pentru apărare față de inflație (vezi 2022 când dobânzile variabile au luat-o accelerat în sus).

5. Asigurările de viață unit-linked

Cu toate că nu recomand acest tip de activ pentru generarea de profituri, acesta este locul în care trebuie să fie păstrat acest tip de produs. O asigurare de viață unit-linked este un tip de asigurare care oferă atât protecție cât și componentă investițională. Produsul este asemănător pensiilor private. La sfârșitul perioadei contractuale poți încasa toți banii cotizați plus participația la profit sau o poți transforma în plăți lunare fixe pe o perioadă lunga (asemănătoare unei pensii).

Nu agreez acest tip de produs din cauza comisioanelor prea ridicate. Profitul tău se poate reduce cu sute de mii de lei pe o perioada mai mare de 20 de ani din cauza comisioanelor, explic pe larg în acest articol -> https://alexnicolita.ro/2022/11/15/risk-reckless-investing-sans-knowledge/

6. Fondurile mutuale monetare

Fondurile mutuale sau fondurile deschise de investiții atrag resurse financiare de la populație și companii, pe care le investesc în diverse instrumente financiare.

Am inclus în Coșul defensiv fondurile mutuale monetare pentru că activele în care investesc aceste tipuri de fonduri sunt cu risc minim și sunt reprezentate de certificate de depozit, numerar cash, titluri de stat.

7. Titlurile de stat

Titlurile de stat reprezintă obligațiuni emise de către guvernele naționale pentru a-și finanța cheltuielile publice. Acestea reprezintă instrumente financiare prin care guvernele împrumută bani de la investitori, promițând să returneze suma împrumutată cu dobânzi anuale într-un anumit termen. Titlurile de stat sunt considerate active sigure și de încredere, pentru că sunt sprijinite de garanția guvernului emitent, care este de obicei o entitate stabilă. Atunci când investitorii achiziționează titluri de stat, ei împrumută bani guvernului și primesc în schimb certificate sau documente care atestă drepturile lor asupra împrumutului. Aceste documente includ informații despre valoarea nominală a titlului, rata dobânzii, termenul de scadență și modalitatea de plată a dobânzilor.

Avantaje: nu plătești impozitul pe dobânda încasată

Titlurie de stat prezinta risc minim deoarce guvernul nu poate intra în faliment, decât în situații excepționale.

Dezavantaje: încasezi dobânda o dată pe an, dacă în cursul acelui an retragi banii, nu vei mai beneficia de dobândă nici măcar proporțional cu perioada în care ai avut banii plasați în acele titluri.

Dobânda rareori depășește inflația.

8. Produsele structurate

Deși aceste produse sunt specifice pieței de capital americane neexistând un echivalent în România, am ținut să le menționez aici pentru că mi se par deosebit de interesante. Practic produsele structurate sunt asemănătoare certificatelor de depozit dar sunt legate de piața bursieră. Cum funcționează ele? Tu împrumuți banii unei bănci, iar banca iți promite să-ți dea înapoi banii după o perioadă determinată de timp, plus o parte din câștigurile care se acumulează într-un indice bursier, cum ar fi S&P500.

Exemplu. Investești banii într-un produs structurat pe o perioadă de 3 ani, iar dacă în acest interval de timp, să zicem că bursa americană (indicele S&P500) scade cu 30% tu nu pierzi nimic. Însă daca va crește cu 30%, tu vei păstra până la 90% din profiturile generate de creșterea indicelui. Este un produs cu risc zero, de aceea îl introducem în coșul de siguranță.

Acum să ne îndepărtăm de zona celor care joacă defensiv, pentru a nu pierde, zona celor care plaseză banii în coșul de siguranță, și să mergem în zona celor care joacă ofensiv, pentru a câștiga. Aceasta zonă este coșul ofensiv (sau coșul de risc/dezvoltare).

Coșul ofensiv

Acesta este locul unde vrea să fie toată lumea. Este locul unde poți obține profituri mari și randamente ridicate. Însă cuvântul cheie este poți. Din păcate nimic nu e garantat. Poți de asemenea și să pierzi o parte din ce ai economisit și ai investit.

Totul în viață, inclusive piețele funcționează în cicluri. Vor exista perioade de creștere dar și perioade de scădere. Piețele regresează întotdeauna la valoarea medie. Asta înseamnă că lucrurile care urcă vor și coborî, și viceversa. Așadar, ce punem în coșul ofensiv?

1. Acțiuni

Când investești în acțiunile unei companii, tu deții o parte mică din acea companie. Vei avea dreptul să primești dividend în caz că acea companie e profitabilă și decide să distribuie profitul sub formă de dividend. De asemenea beneficiezi și de o eventuală apreciere a prețului acțiunilor respective. Însă trebuie să fii pregatit să îți asumi și pierderi în perioadele în care economia merge prost, sau chiar să îți asumi o pierdere totală în caz că acea companie intră în insolvență sau faliment.

Dar pe lângă acțuni mai există și ETF-urile care poartă un risc mult mai redus decât acțiunile individuale.

2. ETF-uri

ETF-urile (Exchanged-Traded Funds) sunt construite ca fondurile mutuale sau ca fondurile de indici, deorece conțin o colecție diversificată de active, dar pot fi tranzacționate la fel ca niște acțiuni individuale. ETF-urile urmează o anumită temă (acțiuni, indici bursieri, obligațiuni, mărfuri, aur, o anumită industrie).

Când cumperi acțiuni la un ETF, tu nu cumperi efectiv acțiunile, obligațiunile, mărfurile sau orice altceva este strâns la un loc în fond. Tu de fapt cumperi acțiuni într-un fond de investiții care deține activele respective. Iar fondul respectiv îți promite că vei obține același rezultat financiar ca și când le-ai fi deținut tu însuți.

Spre exmplu, dacă vrei să fii acționar la toate companiile din indicele S&P500, ar trebui să cumperi cel puțin o acțiune la fiecare companie și să presupunem un preț mediu de 10$ pe acțiune, ai avea nevoie de cel puțin 5000$. În schimb, prin intermediul unui ETF care urmărește indicele S&P500, poți investi o sumă de 100$ și devii acționar prin intermediul ETF-ului la toate companiile incluse în indice, dar într-o proporție mai mica.

3. Obligațiunile cu randament ridicat

Aceste obligațiuni sunt cele cu risc ridicat și de obicei au cel mai scăzut rating al siguranței. De obicei te atrag cu un randament ridicat (dobândă mult mai mare decât a obligațiunilor cu risc redus) pentru că îți asumi un risc mai mare. În această categorie intră de obicei obligațiunile corporative. După cum spuneam mai sus, un stat nu poate intra în faliment, în schimb o corporație poate da faliment ușor (a fost cazul și la noi cu Vivre care a intrat în insolvență iar deținătorii de obligațiuni nu și-au mai recuperat aproape nimic din suma investită).

4. Imobiliare

Imobiliarele sunt preferatele mele. Aici poți face bani în mai multe feluri. Cumperi proprietăți pe care le închiriezi pentru venituri pasive. Cumperi proprietăți pe care le îmbunătățești și apoi le revinzi mai scump. Sau poți să cumperi trusturi de investiții imobiliare (REIT-uri) tranzacționate la bursă.

Am un întreg articol despre maximizarea profiturilor din imobiliare, vezi aici https://alexnicolita.ro/2022/08/24/to-the-moon-real-estate/

5. Mărfuri

Această categorie include aur, argint, petrol, gaz natural, cafea și alte mărfuri. Includem aceste active în coșul de risc pentru că investiția este pur speculativă. Tu cumperi activul mizând că prețul va crește. Niciuna dintre mărfuri nu produce venituri cum ar fi dividende, dobânzi sau chirii.

Aurul ar putea fi un activ de refeugiu în caz că ar dispărea banii de hârtie, însă și acesta are o volatilitate destul de mare, prețul acestuia a scăzut cu 25% în 2013.

6. Valutele

Ai vrea să cumperi câțiva yeni, yuani, dolari sau euro? Cum toată valuta este doar hârtie, investițiile în valuta sunt pure speculații. Există oameni care fac averi din asta și încă și mai muți care pierd averi. Tranzacțiile cu valuta nu sunt pentru cei slabi de inimă.

7. Obiectele de colectie

Ca să menționăm câteva din aceste active – artă, vin, monede, automobile și antichități. Această clasă de active necesită cunoștințe de specialitate sau o grămadă de timp petrecut pe Ebay sau Amazon.

8. Capitalul de risc (venture capital)

Capitalul de risc („venture capital” în limba engleză) este o formă de capital privat și totodată un tip de finanțare pe care investitorii o oferă companiilor de tip start-up și micilor întreprinderi despre care se crede că au potențial mare de creștere. Mai exact, capitalul de risc este oferit micilor companii cu un potențial de creștere excepțional sau celor care cresc foarte rapid.

Așa cum există fonduri de investiții, există și fonduri de capital de risc. Aceste fonduri gestionează banii puși la comun de diverse persoane și instituții, investindu-i în start-up-uri cu potențial mare de creștere și în alte firme aflate în etapele inițiale de dezvoltare. De regulă, aceste fonduri de capital de risc sunt deschise doar investitorilor acreditați.

Avantaje si dezavantaje

Deși există întotdeauna riscul ca un start-up să nu ajungă să facă performanță, investitorii în capital de risc sunt atrași de potențialul de a obține profituri peste medie de pe urma investiției. Cu cât o companie este mai tânără, cu atât riscul este mai mare.

Prin urmare poți obține un profit extrem de mare dacă acel start-up are o creștere explozivă. Dar poți pierde și tot capitalul investit dacă acel start-up devine falimentar. În România statisticile arată că mai mult de jumătate din firme se închid în primii 5 ani de la înființare.

Pe langă coșurile defensive și ofensive, mai există și un al treila coș care e reprezentat de coșul de risc extrem.

Coș de risc extrem

1. Instrumentele derivate

Aici intră instrumente cu efect de levier cum ar fi CFD-urile pe perechi valutare sau indici bursieri.

CFD-urie sunt Contracte pe Diferență. Practic tu faci un pariu cu broker-ul, fie că un instrument va crește, fie că va scădea, iar brokerul îți va plăti diferența între prețul inițial și prețul final în caz că ai avut dreptate, în caz contract vei suporta tu pierderea.

Efectul de levier se comport ca o sabie cu două tăișuri. Efectul de levier înseamnă că tu pui o parte X în tranzacție, dar tranzacționezi un instrument care valoareaza de 20, 100 sau 200 de ori valoarea X. La un efect de levier de 20 X, investești 100$ într-un indice bursier dar valoarea cu care ești în piață este de 2000$ (de 20 de ori mai mare). Tu câștigi sau pierzi conform valorii ajustate cu efectul de levier. Dacă piața crește cu 5%, practic ai dublat banii (ai câștigat 100$). Dar dacă piața scade cu 5%, ai pierdut tot!

2. Criptomonedele

Criptomonedele cum ar fi Bitcoin și Ethereum au căpătat o popularitate din ce în ce mai mare în utlimii ani. Probabil că ai auzit povești de succes ale unor oameni care s-au îmbogățit în acest fel, dar e asigur că sunt de cel puțin 20 de ori mai mulți oameni care au pierdut bani din crypto.

Motivul pentru care criptomonedele sunt riscante este volatilitatea, adică prețul acestora fluctuează sever de la o zi la alta.

Ca exemplu al volatilității, Bitcoinul a avut o explozie între aprilie 2020 și octombrie 2021 când prețul a crescut de la 6000$ la 66000$, cu 1100% (de 11 ori). Dar a suferit și o coborâre abruptă în anul următor când a pierdut aproape 80% din valoare.

Alte exemple de prăbușiri monumentale în piața crypto ar fi moneda Luna care a pierdut 90% într-o singură zi!

Ca o concluzie a insturmentelor cu risc extrem și a întregului articol, dacă îți place adrenalina și ai o aversiune redusă față de risc, recomandarea mea este să plasezi maxim 5% din valoarea portfoliului în coșul de risc extrem! Prin urmare, 95% ar trebui să-l aloci în funcție de profilul tău, obiectivele pe termen lung, aversiunea față de risc în coșurile defensive și offensive, iar restul de 5% poate reprezenta “capital de joacă” cu instrumente cu risc extrem.

Te invit să te abonezi pentru a primi cele mai recente articole pe e-mail !