Mai sperăm (în special cei tineri) la o pensie de stat care să ne ofere un nivel de trai ridicat? Sistemul de pensii de stat are multe miniusuri așa că vreau să pornim de la ideea că planificarea financiară personală nu trebuie să se bazeze pe sistemul de pensii de stat. Dacă nu am beneficia de pensia de stat, nu ar trebui să fie nicio problemă. Dacă totuși beneficiezi de pensia de stat, acest lucru ar trebui să fie ca un bonus, ca o surpriză placută. Hai să vedem de ce.
Scurt istoric
Pentru că există puține statistici referitoare la asigurările sociale în România, o să mă raportez la SUA. Să vedem ce probleme sunt acolo.
Securitatea Socială a luat naștere în 1935, în timpul Marii Recesiuni. Acele vremuri grele au devastat aproape toți oamenii, dar mai cu seamă persoanele în vârstă, care nu mai erau capabile să muncească, chiar și în cazul puțin probabil în care s-ar fi putut găsi de lucru.
În acele vremuri, speranța de viață era considerabil mai mică. Media era de 65 de ani în cazul bărbaților și 68 de ani în cazul femeilor. În prezent, media este în jur de 77 de ani pentru bărbați și 82 de ani pentru femei.
Văzând cifrele din 1935, este ușor de observat că stabilirea vârstei de 65 de ani pentru ieșirea la pensie a fost o mișcare destul de avantajoasă pentru sistem. Toți angajații ar fi cotizat, dar destul de puțini ar fi trăit suficient de mult timp pentru a-și încasa indemnizația, iar cei care ar fi făcut-o ar fi încasat-o doar câțiva ani. De fapt, acest lucru a funcționat atât de bine, încât abia în jurul anului 2011 sumele încasate au încetat să fie mai mari decât cele plătite. Atât de bine încât excedentul total a ajuns la 2,7 trilioane USD în 2011 (Atenție trilioane nu miliarde).
Dar acum s-a întors roata. Generația baby boom uriașă (cei născuți în primele 2 decenii după al doilea război Mondial), care a plătit aceste excedente, a început să se pensioneze. În plus, oamenii din această generație trăiesc mult mai mult. În viitor, dacă nu se schimbă nimic, sistemul va plăti mai mult decât încasează.
Cum au ajuns americanii să depindă de Securitatea Socială?
1974 – Congresul American a votat legea pensionării angajaților – Employee Retirement Income Security Act – ERISA, cunoscută azi în SUA ca planul 401K. Înainte de 1974, angajații aveau un plan de pensionare cu beneficiu definit (DB – Defined Benefit). Acest plan asigura angajatului un venit pe viață. Practic compania pentru care lucra era nevoită să-i asigure angajatului banii când acesta ajungea la pensie.
Dupa 1974 s-a trecut la planurile de pensie cu contribuții definite (DC – Defined Contribution). Prin urmare în perioada de activitate, salariatul trebuia să contribuie cu suficient de mulți bani la Securitatea Sociala astfel încât să poată ieși la pensie când avea vârsta legală de pensionare. Cine nu a reușit să contribuie suficient cât să-și asigure un nivel de trai decent pe perioada pensionării, ghinion! Ar trebui să continue să muncească până la adânci bătrâneți!
Avem următoarea situație.
1935-2011: excedentele anuale se acumulează și ajung la 2,7 trilioane $ – pentru că speranța de viață e mai mică
2012-2021: contribuțiile CAS actuale la pensie nu ajung să acopere plățile anuale, dar dobânda de peste 4% pentru cele 2,7 trilioane $ din visteria statului acoperă diferența
2021-2033: plățile dobânzilor și contribuțiile CAS anuale nu var mai fi suficiente pentru a compensa diferența de plată și guvernul începe să extragă bani din cele 2,7 trilioane $
După 2033: Cele 2,7 trilioane $ vor dispărea. Contribuțiile CAS din salarii vor fi suficiente pentru a acoperi doar 75% din plățile planificate.
Unde se află cele 2,7 triloane de $?
Excedentul de 2,7 triloane $ conține obligațiuni ale Trezoreriei Statelor Unite și este cunoscut ca Fond Fiduciar. Prin urmare Securitatea Socială împrumută bani guvernului American (cele 2,7 trilioane $) pentru care încasează dobândă. Cu alte cuvinte SUA își datorează bani singură.
Acești bani chiar există?
De fiecare dată când o entitate vinde o obligațiune, aceasta are ca scop strângerea de bani pe care să îi cheltuiască. Obligațiunile Trezorerie SUA – deținute de Fondul Fiduciar – sunt considerate cele mai sigure investiții din lume, susținute de încrederea și garanția deplină a Guvernului Statelor Unite.
Cum arată sistemul de pensii din România și care sunt problemele?
Prima întrebare pe care și-o pun toți viitorii pensionari este “Când ar trebui să încep să încasez pensie?”
Vârsta de pensionare în România este în 2024 de 62 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.
Dacă sistemul de pensii american înca mai are bani prin intermediul Fondului Fiduciar, sistemul de pensii român este aproape falimentar, bazându-se exclusive pe contribuțiile actualilor angajați – deci pe solidaritatea între generații.
Cu ce ne confruntăm?
1. Creșterea pensiilor peste capacitatea economiei de a le susține
Analizând pensia medie de stat, aceasta a crescut constant în ultimii 8 ani, o creștere de 90% comparat cu creșterea economiei care a fost de aproximativ 70% în ultimii 8 ani, deci mai accelarat decât creșterea economiei și a veniturilor publice.
Daca ne gândim că pensia este în multe cazuri insuficientă și trebuie găsită o modalitate de creștere a standardului de viață al pensionarilor, simpla majorare din pix a punctului de pensie într-un ritm peste capacitatea economiei de a susține acest efort poate avea consecințe economice grave. Este inadmisibil ca aproape toate veniturile publice să se ducă spre plata pensiilor și a salariilor, iar celelalte funcții ale statului să devină complet dependente de finanțări externe.
2. Deteriorarea structurii demografice
Populația se reduce și în același timp asistăm la un fenomen de îmbătrânire a populației la nivel global.
Bazându-ne pe solidaritatea între generații, cine va plăti pensia tinerilor de azi având în vedere că în momentul în care acești tineri vor ieși la pensie vor face parte dintr-un grup extrem de mare de pensionari datorită creșterii speranței de viață, dar în același timp contribuabilii fiind în număr mult mai mic datorită scăderii accelerate a natalității?
Reducerea și îmbătrânirea populației înseamnă presiuni tot mai mari pe umerii sistemului public de pensii, care trebuie să susțină cu tot mai puțini contributori (salariați) un număr tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public).
Este sistemul de pensii sortit pieirii?
Excluzând pilonul 2 de pensii, pensia se bazează pe solidaritatea între generații. Dacă acum ești tânăr, prin contribuțiile tale CAS sprijini pensionarii din ziua de azi. Când vei ajunge tu la pensie, pe tine te vor susține angajații “de mâine”, asta dacă mai are cine, având în vedere declinul demografic.
Cu toate astea, există și anumite aspecte pozitive.
1. Anul 2023 a fost primul an în care am avut un spor la capitolul emgirari vs imigrări. Prin urmare numărul persoanelor care au venit în România a fost mai mare decât numărul celor care au plecat (temporar sau permanent). Un aport mare îl au persoanele asiatice, după cum probabil ai observat există o mulțime de asiatici care lucreaza în restaurante, hoteluri, construcții, servicii de curierat. Toți acesti angajati străini își plătesc taxele în România.
2. Statul o să sprijine în continuare, cum o putea, sistemul de pensii, pentru că babalâcii reprezintă un procent din ce în ce mai mare al populației.
3. Babalâcii au drept de vot
4. Politicienii rareori încearcă să ia ceva de la o categorie numeroasă cu drept de vot.
Este CAS-ul o afacere bună?
Ei bine, depinde. Pentru persoanele educate financiar, proabil că NU. Dacă ai luat cei 25% din venitul tău brut, cu care ești obligat să cotizezi la CAS, și i-ai investi de-a lungul deceniilor în imobiliare sau într-un portofliu de ETF-uri pe bursă sau într-o combinație a celor două, probabil că ai fi cu mult mai câștigat. În plus, banii ar fi în mâinile tale și nu ar fi supuși capriciilor guvernului. Însă probabil doar o minoritate gândește așa.
Sunt realist pentru a ști că majoritatea oamenilor fac lucruri stupide cu banii lor. Fără contribuțiile CAS, mulți ar ajunge muritori de foame sau cerșetori. Iar pentru a se remedia situația, ar trebui să se implementeze ceva mult mai draconic decât asigurările sociale actuale. Așadar, pentru cei mai mulți oameni se va dovedi a fi o afacere bună. Și probabil și pentru societate în ansamblu.
Planifică-ți viitorul financiar presupunând că pensia de stat NU va fi un sprijin pentru tine. Pensia de stat trebuie să arate ca un bonus, ca o surpriză plăcută! Economisește lunar pentru a avea bani pentru investiții de-a lungul vieții active. Evită datoriile și acumulează surse de venit pasiv. Când vei avea parte de pensia de stat, bucură-te de ea.
Cum ar trebui sa arate independența financiară / pensionarea (eventual pensionarea timpurie):
Independență financiară minimalistă.
Venit pasiv: 1000 euro / lună + pensia de stat
1. Chirie 1 apartament = 500 euro / lună
2. Portofoliu ETFs (50% actiuni, 50% obligatiuni) de 150.000 euro => 500 euro / lună cu o retragere în siguranță de 4% pe an.
3. BONUS = pensia de stat
Independență financiara grasă.
Venit pasiv: 5000 euro / luna + pensia de stat
1. Chirie din 5 apartamente = 2500 euro / luna
2. Portofoliu ETFs (50% actiuni, 50% obligatiuni) de 600.000 euro => 2000 euro / lună cu o retragere în siguranță de 4% pe an.
3. Portofoliu titluri de stat și obligațiuni = 150.000 euro => 500 euro / lună
4. BONUS = pensia de stat
Te invit să te abonezi pentru a primi cele mai recente articole pe e-mail !