Cred că cel mai mare transfer de bogăție din istoria modernă e pe cale să vină. Avem ocazia să fim la capătul care primește, sau să ratăm totul. Linia de separare va fi între cei care sunt suficient de inteligenți financiar și cei care nu sunt.

În 2020, economia globală a trecut prin una din cele mai grele crize din ultimele decenii. Însă campaniile de vaccinare au început să-și facă treaba, afacerile se redeschid treptat și se vede luminița de la capătul tunelului. În curând criza coronavirusului va fi istorie. În Romania se estimează o creștere economică de 3,8% în 2021 și de 4% în 2022. În Statele Unite ale Americii se estimează o creștere economică de 4,4% în 2021 și 3,1% în 2022.  

Totul sună bine, locuri de muncă mai multe, creștere economică, bursele în urcare, dar nu va fi mereu așa. Mai devreme sau mai târziu norii negri se vor strânge din nou asupra economiei și o nouă criză o să apară la orizont. Ca să fim de neclinitiți în fața următoarei crize care se prefigurează, dar și mai mult decât atât, ca să putem prospera, acum este cel mai bun moment să ne facem temele și să previzionăm ce poate urma.

Să vedem mai întâi ce ne învață istoria:

Criza în stil american

Marea Depresiune din 1929 a fost cauzată de guvernul care a încercat să păcălească standardul aurului. Până în 1971 dolarul a fost acoperit de aur. Asta însemnă că nu se puteau tipări mai mulți bani decât cantitatea de aur aflată în rezerve. În timpul Primului Război Mondial au fost făcute datorii mari pe care guvernului i-a fost foarte greu să le plătească pentru că nu se puteau crea bani din nimic așa cum este posibil după 1971.

Pe masură ce datoriile populației au crescut precum și restanțele la plata datoriilor, băncile au intrat în faliment iar cei mai mulți oameni și-au pierdut economiile de o viață. Pe masură ce lumea și-a pierdut banii a început să cheltuiască mai puțin ceea ce a determinat prețurile să scadă. Rata șomajului a crescut rapid ceea ce a cauzat cheltuieli de consum și mai puține și deflație și mai mare. A fost o spirală devastatoare care a condus la cea mai mare criză din istoria SUA. Pentru că dolarul era pe standadrul aurului, guvernul nu a putut face la vremea respectivă ce a făcut în 2008 și în 2020 și anume să sară în ajutor cu trilioane de dolari tipărite din nimic.

Criza în stil german

După Primului Război Mondial, Germania a abandonat rapid standardul aurului pentru a tipări atât de mulți bani pe cât putea produce tiparnița. Rezultatul a fost o masivă hiperinflație. Între 1919 și 1927 masa monetară din Germania a crescut de la 29 miliarde de mărci la 497.000 trilioane de mărci, adică o multiplicare de 17 miliarde de ori. Marca germană a ajuns să valoreze mai puțin decât hârtia pe care era tipărită.

În prezent, guvernul SUA urmează modelul german după Primului Război Mondial adică tipăreste trilioane după trilioane de dolari. Este posibil să se creeze premisele unei crize în stil german în viitor.

Să analizăm prezentul

Când președintele Richard Nixon a scos dolarul de pe standardul aurului în 1971, dolarul a devenit instantaneu ban fals. Dolarul nu a mai fost acoperit de ceva tangibil cum este aurul și a devenit un derivat al datoriei.

Pentru a explica mai bine relația inversă dintre dolar și aur, privește imaginea de mai jos:

Pentru mai bine de un secol, ceea ce puteai cumpăra cu dolari comparat cu ceea ce puteai cumpăra cu aur a scăzut semnificativ. Dar relația inversă nu există doar între dolarul american și aur. Toate monedele lumii s-au devalorizat în raport cu aurul așa cum se vede în graficul următor.

Din punctul meu de vedere, ne vom confrunta în curând cu una din următoarele două tipuri de crize:

1. Criza dolarului si a celorlalte valute ale căror valoare este în declin

În prezent, dolarul este susținut de încrederea pe care lumea o are în guvernul SUA. Dar este regretabil că această încredere se năruie pe zi ce trece.

În prezent economia funcționează pentru că guvernele pot tipări bani din nimic. Federal Reserve Bank a facut-o în 2008 pentru a salva economia de criza creditelor suprime și a făcut-o și în 2020 pentru a salva economia de criza coronavirusului. Trilioanele de dolari tipărite produc inflație și devalorizează dolarul. Inflația ajută la creșterea economiei pentru că pe timp de inflație lumea cheltuie bani pentru că știe că prețurile vor crește în curând iar firmele prosperă în acest fel pentru că își vând produsele. În schimb deflația ar produce o Mare Criză pentru că lumea nu ar mai cheltui bani așteptând că prețurile să scadă iar companiile ar intra în faliment.

Dar ce se va întâmpla când lumea nu va mai accepta bancnotele ca bani? Ce se va întâmpla dacă Federal Reserve Bank tipărește atât de mulți dolari pentru că e atât de ușor să tipărești bani din nimic, încât nimănui nu-i va mai păsa de a-i folosi ca bani în continuare iar lumea se va orienta către aur, argint și Bitcoin?

Decât să-ți pui încrederea într-un guvern mai bine îți pui încrederea în formula antică a banilor și anume aurul și argintul. Partea amuzantă este că lumea nu crede că aurul și argintul sunt bani sau cel puțin bani care ar merita să fie păstrați.

În acest model de criză, prima condiție să ajungi bogat este să nu pierzi bani. Când cumperi mașini noi pe credit, sau când cumperi smartphone-uri folosind cardul de credit, sau când economisești bani parcându-i într-un depozit bancar, atunci pierzi bani!

Dacă îți cumperi o mașină nouă, ai pierdut 20% din valoarea ei în ziua în care ai scos-o pe poarta reprezentanței auto.

Psihologic vorbind din perspectiva cuiva, pe măsură ce bunurile sale își pierd valoarea cu atât mai mult acesta se îngrijorează în privința banilor. Mulți oameni încep să muncească mai din greu din această cauză, sau și mai rău, intră și mai adânc în datorii pentru a cumpăra și alte bunuri a căror valoare scade în timp.

Cei bogați în schimb folosesc banii pe care îi au ca să cumpere active a căror valoare crește în timp în loc să se duca în jos.

Cine pierde și cine câștigă?

Pierzători: cei care econmisesc bani și au bani cash pentru că valoare banilor va continua să scadă

Câștigători:

a) Bursele. Companiile vor fi din ce în ce mai profitabile iar acțiunile lor listate la bursă vor valora din ce în ce mai mult. Inflația peste medie poate fi benefică doar pentru companiile din anumite sectoare.

b) Sectorul imobilar. Devalorizarea banilor și inflația va aduce o creștere rapidă a prețurilor în sectorul imobiliar. Lumea se va grăbi să cumpere case pentru că se va teme că prețurile vor crește rapid. Când cererea e mare atunci și prețul va fi mare.

c) Sectorul petrolier. Ca orice bun, prețul petrolului va crește datorită inflației și pentru că prețul este exprimat în dolari, dolar care este din ce în ce mai slab. Trebuie însă precizat că prețul petrolul poate fi afectat negativ de supraproducția OPEC, a Rusiei și a SUA.

d) Metalele prețioase. Decât să-ți pui încrederea într-un guvern mai bine îți pui încrederea în formula antică a banilor și anume aurul și argintul. Prețul metalelor prețioase reacționează pozitiv pe timp de inflație.

2. Criza politicii monetare prea restrictive

Criza politicii monetare prea restrictive sau a dobânzilor de referință prea mari pleacă de la premisa că în prezent, economia funcționează și și-a revenit de pe urma crizei coronavirusului în mare parte datorită dobânzii de referință pe care băncile centrale o țin aproape de zero. În SUA, dobânda de referință este în intervalul 0 – 0.25 puncte procentuale. La o dobândă așa redusă, companiile pot accesa credite ieftine pentru a-și extinde activitatea și a face mai mult profit. Astfel apar noi locuri de munca și economia se dezvoltă.

Dar tot rate de dobândă foarte scăzute înseamnă și un dolar foarte slab lipsit de putere de cumpărare. În prima ipostază am presupus că puterea dolarului ar putea ajunge aproape de zero însă oare pare plauzibil scenariul în care Federal Reserve Bank începe să susțină dolarul pentru a-i spori valoarea mărind extrem de mult dobânda de referință?

O dobândă de referință prea ridicată înseamnă că creditele vor fi foarte scumpe și greu de rambursat. Companiile vor accesa mai greu aceste credite limitându-și posibilitatea de a se extinde și de a crea noi locuri de muncă. Economia va avea de suferit. Dolarul va fi mai puternic iar bunurile de consum vor fi mai greu accesibile de consumatori pentru că vor fi cumpărate cu un dolar mai puternic.

Dobânzile de referință prea ridicate vor afecta serios și sectorul imobiliar pentru că aici cele mai multe tranzacții se fac prin credit. Însă creditele vor fi din ce în ce mai puține pentru că vor fi din ce în ce mai scumpe. Prețurile imobilelor este posibil să sufere o corecție abruptă.

Cine pierde și cine câștigă?

Pierzători:

a) Bursele. Cu o dobândă de referință atât de mare care nu favorizează împrumuturile companiilor pentru a se extinde și cu un dolar mai puternic bursele vor suferi corecții majore. Banii tăi NU ar trebui să stea investiți în acțiuni.

b) Sectorul petrolier. “Petrodolarul” mai puternic nu poate susține prețul petrolului care va suferi un declin.

Neutru:

a) Sectorul imobiliar. Creditele ipotecare vor fi mai greu accesibile din cauza dobânzii mai mariiar locuințele supraevaluate care se tranzacționează în mare parte prin credite vor pierde din valoare însă cele mai multe proprietăți își vor conserva valoarea iar chiriile vor rămâne constante.

b) Metale prețioase. Un dolar mai puternic nu are cum să susțină prețul metalelor prețioase. În scenariul inflaționist, prețul aurului și al argintului crește rapid însă în acest scenariu ne putem aștepta la declinuri.

Câștigători: euro, dolar și celelalte valute pentru că dobânzile de referință mai mari întăresc monedele aferente.