În ultimele săptămâni am tot fost bombardați prin toate mijloacele de mass-media de știri legate de inflația din România care a atins cote alarmante (8,2% în decembrie 2021) și de inflația din zona Uniunii Europene care se situează la 5% în decembrie 2021.
În aceste vremuri în care ne confruntăm cu o inflație așa accentuată, cei care economisesc sunt pierzători pentur că banii sunt “parcați” fără să producă nimic, iar valoarea lor se depreciază proporțional cu rata inflației. Creșterea prețurilor reduce standardul de viață. Dar ce cauzează această inflație care erodează accentuat puterea noastră de cumpărare?
1. Creșterea cantității de bani din economie
Începând cu 2020, lumea s-a confruntat cu o criză sanitară fără precedent în ultimul secol datorită pandemiei de covid-19. Economia a suferit un “lock-down” masiv cauzat de închiderea temporară a mai multor afaceri pentru prevenția raspândirii virusului. Guvernele au decis să prevină un adevărat colaps și să sprijine economia prin tipărirea de bani. Statele Unite ale Americii au aruncat în joc peste 4 trilioane de $ în 2020. Uniunea Europeana a facut la fel cu vreo 3 trilioane de Euro. Afacerile au supraviețuit, angajații aflați în șomaj tehnic au putut să-și ducă viața mai departe, însă cantitatea de bani aflată în circulație a crescut peste dinamica economiei. Când o monedă se află în exces, își pierde din valoare.
Raportat la România, identificăm 3 tragedii monetare:
– România înregistrează cea mai ridicată pondere a numerarului aflată în circulație comparativ cu țările din Uniunea Europeană. Ponderea numerarului în România este de 27%, de doua ori peste media UE. Deci suntem țara care preferă cel mai mult banii de buzunar și mai pușin tranzacțiile / plățile prin intermediul cardului bancar.
– A doua tragedie este că 6 din 10 români cu vârsta de peste 15 ani nu au cont bancar. În țările nordice ponderea este zero. Avem cele mai mici tranzacții anuale efecutate prin card, de asemenea și la capitolul cumpărături online suferim mult.
– A treia tragedie în acest context e reprezentată de corupție și economia subterană, fenomen corelat cu plățile cash și cantitatea de numerar din economie. Numeroase studii au demonstrat că, cu cât sunt mai multe tranzacții efectuate online, cu atât economia subterană este mai redusă deoarece totul este fiscalizat în mediul online.
2. Creșterea costurilor
Inflația prin costuri apare atunci când cheltuielile de producție cresc, producătorii fiind nevoiți să crească prețurile de vânzare pentru a menține profitabilitatea afacerilor. Motivele pentru care ajung să crească aceste costuri de producție pot fi multiple: majorarea unor accize pentru combustibil, impunerea unor noi taxe vamale, scumpirea materiei prime sau majorarea salariilor.
Este foarte important de punctat că nu orice creștere a salariilor alimentează inflașia, ci doar atunci când aceasta depășește dinamica productivității. Astfel, creșterea salariilor duce la o creștere a costurilor companiilor, transferată mai departe în creșterea prețurilor. Scăderea puterii de cumpărare alimentează noi presiuni pentru majorarea salariilor, ceea ce determină noi creșteri de costuri și implicit de prețuri. Acest fenomen poartă denumirea de spirală inflaționistă.
Nu orice creștere a salariilor este sănătoasă! Ca să fie resimțită printr-un nivel de trai mai bun la nivel individual, majorarea salariilor trebuie să fie însoțită de investiții si productivitate pentru creșterea competitivității companiilor. În caz contrar, se câștigă salarii mai mari dar nu se trăieste mai bine din cauza scumpirilor.
3. Inflația prin cerere
Creșterea cererii agregate apare atunci când avem o creștere a consumului intern peste capacitatea sau disponibilitatea ofertei domestice. Populația consumă mai mult decât se poate produce sau sunt cerute produse și servicii care nu sunt oferite pe plan intern și atunci excesul de cerere se alimentează prin importuri. Acest fenoment generează deficit comercial (când importurile sunt mai mari decât exporturile).
Astfel România ajunge să plătească mai multă valuta pentru importuri decât încasează pe exporturi, ceea ce duce la depreciere monedei naționale. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este că importatorii au plătit din ce în ce mai mulți lei pentru produsele aduse din străinătate. Mai departe aceștia au mărit prețurile locale în lei pentru protejarea rentabilității. Inflația în creștere a descurajat investițiile străine, deoarce nimeni nu vrea să investească într-o monedă care își pierde din valoare. Practic, acest lucru a stimulat retragerile de capital ale investitorilor străini. Toate acestea au generat noi presiuni pe deprecierea monedei naționale, care a alimentat noi valuri de creștere a inflației din cauza scumpirii produselor importate.